De câțiva ani, știința începe să vadă cu alți ochi sistemul limfatic – o rețea discretă de drenaj care ar putea fi o piesă-cheie a sănătății umane. Cercetătorii speră că, într-o zi, rolul său esențial ar putea fi valorificat pentru a trata afecțiuni majore.
Nu e doar un circuit de scurgere a fluidelor, ci o infrastructură vitală, atent calibrată. Sistemul limfatic este alcătuit din vase, ganglioni și organe care susțin imunitatea și circulația fluidelor.
Transportă limfa – un lichid bogat în limfocite – pentru a ajuta organismul să lupte cu infecțiile și recuperează excesul de lichid din țesuturi, readucându-l în sânge. Vasele sale, abia vizibile, străbat aproape toate organele.
Sunt mai mari decât capilarele sangvine, dar mai mici decât unele vene, iar misiunea lor este să evacueze deșeurile metabolice și celulele defecte, infectate sau canceroase.
Potrivit biologului Kathleen Caron, de la Universitatea din Carolina de Nord, ultimele două decenii au însemnat o renaștere a biologiei limfatice. Valorificarea rolului sistemului limfatic în menținerea sănătății ar putea schimba regulile jocului.
În viziunea ei, sistemul limfatic ar putea deveni arma discretă în tratamentul unor patologii majore, precum boala Alzheimer. Este o idee relativ nouă: vasele limfatice care drenează creierul au fost identificate abia în urmă cu un deceniu.
La persoanele în vârstă, aceste vase sunt serios afectate, în timp ce, în majoritatea țesuturilor periferice, rămân în bună stare. Odată cu înaintarea în vârstă, scade capacitatea de filtrare a proteinelor – iar acumularea lor în creier poate favoriza apariția bolilor neurodegenerative.
Experimente pe șoareci au arătat că, prin dilatarea vaselor limfatice care drenează creierul, declinul cognitiv poate fi limitat. Aceste concluzii se sprijină, între altele, pe un studiu publicat în 2024.
Echipa condusă de Kathleen Caron a investigat calcitonin gene-related peptide (CGRP), o mică proteină implicată de obicei în transmiterea durerii de către neuroni și prezentă în cantitate mare în meninge, țesuturile care învelesc creierul.
Creșterea nivelurilor de CGRP are un impact semnificativ asupra vaselor limfatice cerebrale. Folosind culturi celulare, cercetătorii au analizat organizarea spațială a VE-cadherinei, o proteină specializată situată între celulele care căptușesc vasele limfatice.
Aceasta menține aderența celulelor endoteliale limfatice și controlează cât lichid – lichidul cefalorahidian – poate să se infiltreze între celule și să părăsească vasele.
Biologii au constatat că durerea migrenoasă este influențată de interacțiuni alterate cu celulele imunitare și de acțiunea CGRP, care împiedică lichidul cefalorahidian să se scurgă din vasele limfatice meningeale.
Aceste rezultate conturează o primă etapă spre exploatarea potențialului sistemului limfatic pentru sănătate.
