Sindromul PICA: Ce înseamnă consumul compulsiv de substanțe nenutritive

Curiozitate.ro

Sindromul PICA: Ce înseamnă consumul compulsiv de substanțe nenutritive

Sindromul PICA reprezintă consumul voluntar, compulsiv și persistent de substanțe sau obiecte nenutritive de către unii copii, adulți și chiar animale.

Această tulburare alimentară, cunoscută încă din antichitate, implică ingerarea unor materiale precum metal, hârtie, nisip, pământ sau alte substanțe fără valoare nutritivă. Fenomenul are rădăcini istorice adânci.

În Roma antică, tabletele de argilă importate din anumite insule grecești erau utilizate ca remediu pentru femeile însărcinate și pentru a facilita nașterea. De -a lungul istoriei, manifestările sindromului PICA au fost numeroase și variate, afectând diverse categorii de persoane.

Această tulburare este bine documentată în literatura medicală, fiind inclusă în manualul MSD și studiată descriptiv în Franța în anul 2003. Sindromul poate afecta copii cu vârsta peste doi ani, adulți, persoane de vârsta a treia, precum și animale.

Obiectele și substanțele consumate sunt foarte diverse: pământ, cretă, hârtie, metal, plastic, nisip, cenușă sau praf. Un caz frecvent întâlnit este geofagia, consumul de pământ sau argilă, care are uneori justificări culturale sau religioase.

Această practică a fost promovată recent și pe platforma TikTok ca o tendință de sănătate, deși nu există dovezi științifice care să îi susțină beneficiile. Diagnosticul sindromului PICA se bazează pe examinarea clinică și pe analiza obiceiurilor de consum ale pacientului.

Pentru identificarea posibilelor complicații, medicii pot efectua analize suplimentare care să evalueze starea nutrițională generală sau prezența simptomelor de obstrucție a tractului digestiv.

Unele obiecte ingerate pot cauza blocaje în gât sau esofag, pot fi toxice în cazul metalelor grele sau pot determina complicații dentare. Cauzele sindromului PICA rămân în mare parte necunoscute, deși specialiștii au formulat mai multe ipoteze.

Acestea includ dezechilibre nutriționale, factori genetici, tulburări psihologice precum stresul și anxietatea, deficiențe de vitamine sau minerale, precum și factori de mediu, cum ar fi accesul dificil la alimente adecvate.