În Japonia, doi oameni de știință au dezvăluit mecanismele moleculare prin care compușii organici volatili permit plantelor să interacționeze între ele și cu alte organisme. Această descoperire aduce cu sine promisiunea unor aplicații în agricultura durabilă.
Compușii organici volatili, cunoscuți și sub numele de COV, au efecte variate asupra mediului înconjurător.
Deși adesea asociați cu gazele de eșapament, cosmetice sau cerneluri, un număr important dintre acești compuși sunt inofensivi pentru sănătate și joacă un rol esențial în ecosistemele naturale. Numeroase plante folosesc COV pentru a comunica.
Atunci când o plantă este atacată de ierbivore, ea eliberează COV care pot alerta plantele vecine să-și întărească strategiile de apărare. Totodată, planta afectată folosește acești compuși pentru a dezinfeca și a vindeca rănile.
La Universitatea de Știință din Tokyo, cercetătorii au studiat în profunzime acest fenomen. Studiul lor recent, publicat în Trends in Plant Science, aruncă lumină asupra posibilității utilizării acestor compuși pentru a susține o agricultură care nu epuizează resursele solului.
O atenție deosebită a fost acordată mentei, o plantă ce emană COV cu beneficii remarcabile. În cazul unui atac, plantele emit COV precum izoprenul și terpenoidele, care alungă ierbivorele și dăunătorii și, simultan, atrag insecte benefice.
Monoterpenoidele, prezente în principal în mentă, sunt renumite pentru abilitățile lor antiparazitare și antimicrobiene. Anumite hidrocarburi precum β-cariofilena influențează chiar expresia genelor prin interacțiunea cu cromatina, pregătind planta pentru reacții de apărare mai eficiente.
După ce sunt eliberați, COV-urile sunt absorbiți prin porii plantelor adiacente și se răspândesc prin celulele mezofilei, situate în interiorul frunzelor. Conform cercetărilor, aceste plante receptive declanșează răspunsuri bazate pe mecanisme complexe de comunicare intra și intercelulară.
Studiul sugerează că utilizarea COV-urilor ar putea oferi soluții ecologice pentru agricultură, crescând apărarea și productivitatea plantelor, reducând astfel dependența de pesticidele chimice.
Mențiunea utilizării plantelor însoțitoare, precum menta, reflectă potențialul încorporării lor în culturi, pentru eliberarea de COV benefice.
Totuși, pentru maximizarea efectului protector, sunt necesare măsuri specifice, cum ar fi menținerea distanței adecvate între plante, pentru a evita efectele dăunătoare ale compușilor alelochimici care inhibă creșterea.
Această inovație ar putea remodela viitorul agriculturii, făcând-o mai sustenabilă și mai armonioasă cu natura.
