Până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri globală – acesta este prețul pe care l-ar putea plăti o companie care folosește inteligența artificială fără să țină cont de noua lege europeană. Și nu e vorba de o amenințare teoretică: termenul limită se apropie vertiginos.
August 2026 a devenit data pe care echipele financiare o privesc cu încordare. Atunci, Regulamentul european privind inteligența artificială – cunoscut sub numele de AI Act – trece din stadiul de text legislativ în cel de armă cu efect imediat. Până acum, companiile au avut timp să se obișnuiască.
De la mijlocul verii 2024, legea este în vigoare, dar aplicarea ei s-a făcut treptat, ca un semafor care schimbă culorile încet. Pe 2 august 2026, însă, lumina roșie se aprinde pentru toată lumea.
Comisia Europeană primește atunci puterea de a sancționa, iar obligațiile principale din regulament devin efective. Nu mai există loc de interpretare. Utilizările interzise – cele considerate incompatibile cu valorile fundamentale ale Uniunii – sunt deja ilegale din februarie 2025.
Modelele de inteligență artificială cu scop general (GPAI) au intrat sub supravegherea Biroului AI încă din august 2025. Dar miza cea mare, cea care face diferența, vine vara viitoare.
Amenzi de până la 35 de milioane de euro
Și nu doar companiile europene sunt vizate. Regulamentul se aplică oricărui operator – fie că dezvoltă sau doar folosește sisteme AI – indiferent unde își are sediul, atâta timp cât tehnologia este utilizată pe teritoriul Uniunii. Nici o adresă în afara granițelor nu mai oferă protecție.
Sancțiunile sunt structurate pe trei niveluri, fiecare legat de cifra de afaceri anuală globală. Pentru practicile interzise, amenda poate ajunge la 35 de milioane de euro sau 7% – oricare dintre sume este mai mare.
Sistemele cu risc ridicat care nu respectă regulile riscă până la 15 milioane de euro sau 3%. Iar încălcările obligațiilor de transparență se pedepsesc cu până la 7,5 milioane de euro sau 1%. În Franța, trei autorități – CNIL, DGCCRF și Arcom – sunt desemnate să vegheze.
Alte state membre au propriile organisme de control. Astfel, ochii sunt peste tot.
Jumătate dintre firme nu sunt pregătite
Numărătoarea inversă a început, dar multe companii par să trăiască într-o lume paralelă. Un sondaj recent arată că aproape 49% dintre firmele europene nu au început încă pregătirile serioase pentru conformare. Una din două joacă la limită, deși sancțiunile sunt acum la îndemâna autorităților.
Există însă o nuanță. Un pachet legislativ numit Digital Omnibus, aflat în discuție în 2026, propune amânarea unor obligații pentru sistemele cu risc ridicat din anexa III. Nu-l confundați cu o amânare generală: puterile de sancționare rămân intacte începând cu 2 august.
Adevărata prioritate pentru orice organizație este să își cartografieze propriile utilizări ale AI, să identifice care dintre ele cad în categoriile sensibile și să se asigure că nicio practică interzisă nu persistă în interior.
Legea transformă o problemă considerată tehnică într-o chestiune strategică și financiară. Limitele sunt clare, autoritățile sunt numite, iar domeniul de aplicare depășește granițele Europei. Întrebarea nu mai este dacă companiile trebuie să se conformeze, ci cât timp vor mai închide ochii.
Pe măsură ce instanțele încep să decidă, sumele implicate pot atinge cote nemaiîntâlnite.
