În urmă cu 15 până la 6 milioane de ani, s-a înregistrat o încetinire considerabilă a producției de crustă oceanică. Acest fenomen a avut drept consecință o scădere a nivelului mării, estimată între 26 și 32 de metri, cauzată de adâncirea bazinelor oceanice.
Un studiu recent detaliază modul în care plăcile tectonice pot influența adâncimea oceanelor. Formarea continuă de rocă nouă la nivelul dorsalei oceanice împinge treptat rocile mai vechi către zonele de subducție.
Acest proces a dus la creșterea adâncimii bazinelor oceanice și, implicit, la retragerea globală a nivelului mării. Încetinirea expansiunii fundului oceanic a generat o diminuare a disipării termice cu aproximativ 8%, atingând chiar și 35% în apropierea dorsalei oceanice.
Fluxul de căldură din interiorul Pământului se disipă în mod obișnuit prin crusta oceanică, în special în zonele dorsale unde rocile tinere intră în contact direct cu apa. Această schimbare a influențat și chimia oceanelor, afectând dizolvarea mineralelor în apă și interacțiunile hidrotermale.
Producția de crustă oceanică este strâns legată de activitatea vulcanică subacvatică, care eliberează CO2 în atmosferă. Reducerea producției de crustă ar fi putut determina o scădere a emisiilor de CO2, favorizând răcirea climei la nivel global.
Temperaturile mai scăzute contribuie la extinderea calotelor glaciare, care rețin cantități mari de apă, accentuând scăderea nivelului mării.
Deși sunt necesare cercetări suplimentare, rezultatele actuale ale studiului se aliniază cu datele stratigrafice obținute din probe de sedimente prelevate de pe fațada Atlantică a Americii de Nord.
