Muntele Everest, cel mai înalt vârf din lanțul Himalaya, continuă să crească datorită unui proces natural complex care implică interacțiunea dintre forțele tectonice și eroziunea fluvială.
Un studiu recent publicat în Nature Geoscience demonstrează rolul esențial pe care îl joacă râurile Arun și Kosi în acest fenomen geologic.
Procesul de înălțare a masivului este rezultatul direct al coliziunii dintre plăcile tectonice indiană și eurasiatică, însă cercetătorii de la University College London și Universitatea de Geoștiințe din China au identificat un mecanism suplimentar semnificativ.
Râurile din zonă, prin eroziunea permanentă a defileurilor adânci din jurul Everestului, reduc presiunea exercitată asupra scoarței terestre, declanșând un fenomen cunoscut sub numele de rebound izostatic.
Acest proces de rebound izostatic funcționează similar cu comportamentul unei suprafețe elastice care, după îndepărtarea unei greutăți, revine la poziția inițială. În contextul Everestului, diminuarea masei rocilor prin eroziune determină o mișcare ascendentă a scoarței terestre.
Datele științifice indică o creștere totală de aproximativ 50 de metri în ultimii 89.000 de ani, ceea ce se traduce printr-o rată medie de creștere de 2 milimetri pe an.
Fenomenul afectează și alte vârfuri din regiune, precum Lhotse și Makalu, fiecare prezentând rate diferite de creștere în funcție de poziționarea față de râurile din zonă. Makalu, fiind situat mai aproape de râul Arun, înregistrează o rată de creștere ușor superioară celei a Everestului.
Procesul de rebound izostatic nu este unic pentru regiunea Himalaya, fiind observat și în alte zone ale lumii. Scandinavia oferă un exemplu relevant, unde retragerea ghețarilor după ultima eră glaciară a determinat o ridicare graduală a terenului prin decompresie.
Această dinamică geologică complexă evidențiază natura în continuă transformare a planetei noastre. Pentru populațiile locale, precum șerpașii și tibetanii, Everestul reprezintă nu doar un reper geografic, ci și un simbol sacru al permanenței și rezistenței.
În contextul actual al schimbărilor climatice și al impactului activităților umane asupra mediului, înțelegerea acestor procese geologice subliniază importanța conservării ecosistemelor montane unice.
