Apele de suprafață ale planetei se confruntă cu o intensificare a fenomenului de proliferare a fitoplanctonului.
Acest fenomen natural, cunoscut sub numele de „eflorescență algală”, este agravat de încălzirea globală și de activitățile umane, având consecințe diverse asupra ecosistemelor acvatice și a sănătății umane.
Un caz relevant a fost înregistrat în Senegal în 2020, când aproximativ o mie de pescari au suferit de dermatită acută severă timp de aproape un an.
Cercetările ulterioare au identificat cauza în proliferarea unei micro-alge microscopice, Vulcanodinium rugosum, care produce toxina Portimina A. Fenomene similare au fost documentate anterior și în Cuba.
Conform informațiilor publicate de CNRS, cazurile de toxicitate cauzate de micro-alge par să devină tot mai frecvente la nivel mondial. Fitoplanctonul, compus din cianobacterii și micro-alge, găsește condiții optime de dezvoltare în special în sezonele calde.
Deși proliferarea algală este un proces natural, preocuparea științifică actuală vizează intensificarea acesteia și înmulțirea speciilor nocive.
Cianobacteriile formează adesea un strat organic la suprafața apei, iar degradarea acestuia reduce cantitatea de oxigen disponibil pentru alte organisme acvatice.
Cercetătorii au identificat doi factori principali care contribuie la intensificarea acestor episoade de proliferare: prezența crescută a nutrienților anorganici (azot și fosfor) proveniți din activități agricole, industriale și din deșeurile urbane, precum și creșterea temperaturii apei. Micro
-algele prosperă la temperaturi între 20 și 25°C, iar încălzirea globală extinde perioada în care aceste condiții sunt îndeplinite, oferindu-le astfel o fereastră temporală mai largă pentru înmulțire abundentă. Fenomenul are consecințe multiple.
Anumite bacterii degradează sulfatul din apa de mare, eliberând compuși sulfuroși potențial toxici care fac apa periculoasă la contact. Toxinele produse de fitoplancton pot contamina și organismele marine destinate consumului uman, precum stridiile, provocând intoxicații alimentare.
Efectele economice negative afectează în special sectorul turistic.
Oamenii de știință sunt deosebit de preocupați de impactul acestui fenomen asupra lacurilor, unde spațiul limitat determină o concentrare mai mare și o persistență prelungită a algelor comparativ cu mediul marin, unde apa se reînnoiește mai rapid datorită mareelor.
Rezultatul poate fi reprezentat de extincții în masă la nivelul ecosistemelor lacustre.
În mediul marin, un factor suplimentar îl constituie navele maritime de mare tonaj, pe care micro-algele se fixează înainte de a coloniza mările deschise, un fenomen anterior rar, dar care se observă din ce în ce mai frecvent în prezent.
