Într -un fost centru al Marinei SUA din Alameda, California, se întinde pe suporturi o țeavă metalică lungă cât un bloc de patru etaje. Are 37 de metri și un diametru de 76 de centimetri.
E prototipul unei idei care, până nu demult, părea doar literatură: un „canon spațial” capabil să trimită sateliți direct de pe pământ spre orbită. Start-up-ul care își asumă această ambiție se numește Longshot Space Technologies și are sediul la Oakland. Conceptul e vechi.
Jules Verne l-a imaginat în De la Pământ la Lună, în 1865. În realitate, tehnologia a rămas multă vreme în zona ipotezelor. Longshot vrea să o scoată de acolo și s-o transforme într-o alternativă mai ieftină la lansările cu rachete.
Ținta este clară: viteze de peste Mach 23 — aproximativ 28.400 km/h — pentru a atinge spațiul și a menține o traiectorie cât mai plată pe orbită joasă. Miza, la fel de clară: un cost de lansare semnificativ mai mic decât cel al soluțiilor convenționale. Locul ales pentru teste nu e întâmplător.
În anii ’70, tot aici, marina americană verifica performanțele sistemului de apărare Phalanx, încă folosit astăzi împotriva rachetelor și a navelor. Acum, Longshot își pune la încercare propriul prototip.
Dincolo de scenografie, tehnologia are rădăcini în istorie: se inspiră din concepte precum V-3, un tun cu camere multiple folosit în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, cu o bătaie de 160 km și proiectat să lovească Anglia. Diferența esențială față de acele arme este însă sursa de energie.
Longshot nu folosește încărcături explozive; accelerația vine din gaz comprimat injectat în trepte de-a lungul țevii. Propulsia inițială, oricât de violentă și rapidă, nu e suficientă de una singură. Obiectul lansat trebuie să aibă un motor propriu pentru a-și finaliza plasarea pe orbită.
De aici și obsesia pentru viteză: Mach 23 apare, în calculele companiei, drept pragul necesar pentru a traversa atmosfera și a prinde o orbită stabilă. Drumul până acolo e construit în pași mici, măsurați.
Longshot spune că a efectuat deja peste o sută de lansări la sol, atingând Mach 4, în jur de 5.000 km/h.
Următorul pas depinde de aprobări: compania așteaptă un răspuns pentru a ridica o infrastructură de test lângă aeroportul regional Tonopah din Nevada, care ar permite primele încercări la altitudine. Interesul armatei americane nu se oprește la curiozitate.
Forțele Aeriene ale SUA susțin proiectul cu o finanțare de 4 milioane de dolari, în cadrul programului SBIR. Inițiativa atrage și capital privat, de la Starship Ventures și Draper Associates, până la Sam Altman.
Pentru Longshot, fiecare injecție de gaz, fiecare lansare, fiecare kilometru pe oră câștigat apropie o idee veche de un secol și jumătate de pragul utilității practice.
