Patruzeci și cinci de kilometri pe oră. Atât a scos un dinozaur acum 120 de milioane de ani, când a decis să sprinteze prin ceea ce astăzi este deșertul mongol. Nu e vorba de o bestie de talia unui T-Rex, ci de un prădător de talie medie, care tocmai a doborât recordul de viteză al Cretacicului.
Oamenii de știință au găsit în sedimentele vechi de 130 până la 120 de milioane de ani două seturi de urme fosilizate. Prima serie aparține unui teropod mare, botezat Chapus lockleyi, care se plimba lejer, fără grabă. Cealaltă însă i-a pus pe gânduri pe cercetători.
Amprentele lăsate de un dinozaur din familia Eubrontidae nu semănau deloc cu o plimbare. Erau adânci, cu degetele bine imprimate, iar urma călcâiului aproape că lipsea. Semnătura perfectă a unui sprint.
Cum afli viteza unui dinozaur?
Cum afli cât de repede alerga o creatură dispărută demult? Paleontologii folosesc o metodă simplă, dar ingenioasă. Măsoară dimensiunea dinozaurului după urme, apoi distanța dintre pași. Raportul dintre lungimea pasului și înălțimea șoldului spune totul.
Sub 2 înseamnă mers lin, între 2 și 2,9 e trap, iar peste 2,9 e alergare. Exemplarul mongol a obținut un scor uluitor de 5,25. Era în plină viteză, la maximul capacității sale.
Traiectoria dreaptă a urmelor, amprentele adânci și lipsa călcâiului confirmă: animalul alerga, probabil, după pradă sau fugind de un pericol. Viteza estimată atinge 45 de kilometri pe oră, suficient cât să lase în urmă orice biciclist.
Descoperirea nu e doar o curiozitate, ci o veritabilă confirmare a unor teorii vechi. Modelele biomecanice pe calculator sugerau de mult că dinozaurii de talie medie puteau fi sprinteri formidabili. Acum, urmele din Mongolia transformă acea ipoteză în piatră.
Mărimea dictează viteza în lumea dinozaurilor
Există însă o regulă clară a biomecanicii preistorice: mărimea dictează viteza. Teropodele uriașe, de peste 1000 de kilograme, se mișcau încet, economisind energie, aidoma elefanților de azi.
În schimb, speciile mai mici și mai ușoare aveau un raport putere-greutate care le transforma în adevărați atleți. Pista mongolă este acum cel mai rapid teropod documentat din Cretacic. Ceea ce părea doar o simulare teoretică a devenit realitate fosilizată.
Studiul, publicat în revista Science China Earth Sciences, arată că prădătorii mezozoici posedau o agilitate comparabilă cu a multor mamifere moderne. Și, dacă vreodată vă gândiți la o excursie în Cretacic, uitați de bicicletă. Nu v-ar oferi nicio șansă.
