Peste 90% din suprafața studiată în acest an în Marea Barieră de Corali a albit

Peste 90% dintre coralii din Marea Barieră care au fost studiați anul acesta au albit, acesta fiind cel de-al patrulea astfel de eveniment în masă. Albirea este cauzată de încălzirea globală, dar cu toate acestea este primul eveniment de albire de la fenomenul meteorologic La Nina, care este asociat cu răcirea temperaturilor Oceanului Pacific. Autoritatea Maritimă a Marelui Recif de Corali a afirmat în raportul anual că 91% din suprafața examinată a fost afectată.

Albirile din 2016, 2017 și 2020 au afectat două treimi din corali faimosului recif din coasta de est a Australiei. Acest fenomen este determinat de răspunsul la temperaturile în creștere. Potrivit lui David Wachenfeld, cercetător principal în cadrul Autorității și cel care are în subordine reciful este de părere că reciful și coralii își pot reveni de pe urma acestor evenimente, arată Phys.org.

„Indicatorii timpurii spun că mortalitatea nu va fi atât de mare”, a spus acesta. „Sperăm să vedem majoritatea coralilor albiți recuperați și că, în ciuda fenomenului, rata de mortalitate să nu fie atât de mare”. Evenimentele similare din 2016 și 2017 au condus la „un procent destul de mare al mortalității”.

Modul în care este afectată Marea Barieră de Corali

Simon Bradshaw, cercetător în cadrul Consiliului pentru Climă, un grup australian care supraveghează schimbările climatice spune că acest raport demonstrează faptul că supraviețiurea recifului depinde de modul în care vom gestiona încălzirea globală în următoarele decenii.

„Este cumplit, dar și tulburător”, a comentat Bradshaw. „Vedem cum Marea Barieră de Corali trece prin niște momente critice”. Decembrie 2021, prima lună din vara Emisferei Sudice a fost cea mai călduroasă lună, din 1900. Un „val maritim de căldură” s-a instalat la finalul lui februarie, mai completa rasportul.

O delegație a Națiunilor Unite a vizitat reciful în luna martie pentru a evalua dacă încadrarea recifului în Patrimoniul Mondial ar trebui să fie ridicată – pe fondul ravagiilor făcute de încălzirea globală.

Prejudiciile cauzate de încălzirea globală

În iulie anul trecut, Australia a obținut suficient sprijin internațional pentru a amâna încercarea UNESCO, organizația culturală a Națiunilor Unite, de a retrograda statutul de patrimoniu mondial al recifului la – „în pericol”, din cauza daunelor cauzate de schimbările climatice.

Marele Recif de Corali se compune din aproximativ 10% dintre ecosistemele de recife de corali din lume și a fost numită așa din cauza pericolelor numeroare pe care le prezenta navigatorilor din secolul al XVIII-lea. Rețeaua de peste 2.500 de recife acoperă 348.000 de kilometri pătrați.

Coralul se compune din animali minuscule numite polipi și care sunt hrănite de algele microscopice care trăiesc în interiorul recifului. Acestea sunt foarte sensibile la schimbările de temperatură. Algele oferă recifului culorile caleidoscopice specifice și produc zaharuri prin fotosinteză, ceea ce asigură coralului majoritatea nutrienților de care are nevoie.

Temperaturile în creștere ale oceanelor transformă aceste chimicale pe care algele le produc în toxine – coralul devinind astfel alb. Ultima albire poartă amintirea diferențelor politicilor climatice din cadrul politicienilor australieni.

Politici și acțiuni pentru stoparea acestui fenomen

Guvernarea conservatoare nu are atât de multe obiective privitoare la stoparea emisiilor de carbon, prin comparație cu opoziția de centru-stânga. Primul-ministru Scott Morrison și partidul acestuia speră să reducă emisiile australiene de la 26%, la 28% până în 2030.

Morrison a fost amplu criticat la Conferința Climatică a ONU din noiembrie 2021 pentru eșecul de a realiza unele obiective mai îndrăznețe care să combată cumva acest fenomen care mai devreme sau mai târziu ne va afecta pe toți.

Articol interesant? Dă-l mai departe!

Lasă un comentariu