În ceea ce privește speciile de reptile, una din cinci este amenințată cu dispariția; în această situație se află peste jumătate dintre speciile de țestoase și crocodili, conform primei evaluări globale majore a așa-numitelor animale cu sânge rece din lume.
Scăderile catastrofale ale biodiversităţii din întreaga lume sunt văzute din ce în ce mai mult ca o ameninţare la adresa vieţii de pe Pământ şi la fel de importante ca ameninţarea interdependentă a schimbărilor climatice.
Potrivit Science Alert, amenințările la adresa altor animale au fost bine documentate. Peste 40% dintre amfibieni, 25% dintre mamifere și 13% dintre păsări s-ar putea confrunta cu dispariția.
Dar până acum, cercetătorii nu aveau o imagine cuprinzătoare despre speciile de reptile expuse riscului.
Câte dintre speciile de reptile se află în risc de dispariție?
Într-o nouă evaluare globală, publicată în revista Nature, cercetătorii au evaluat 10.196 de specii de reptile folosind criteriile din Lista roșie a speciilor amenințate a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN).
Aceștia au descoperit că cel puțin 1.829 (21%) erau fie vulnerabile, fie pe cale de dispariție, fie în pericol critic.
„Numărul de specii care sunt amenințate este pur și simplu copleșitor”, a spus coatorul Neil Cox, care se ocupă de gestionarea IUCN-Conservation International Biodiversity Assessment Unit.
„Acum știm amenințările cu care se confruntă fiecare specie de reptile, comunitatea globală poate face pasul următor… și poate investi în remedierea crizei de biodiversitate, adesea prea subapreciate și severe”, a adăugat el.
Crocodilii și țestoasele s-au dovedit a fi printre speciile de reptile cele mai expuse riscului, aproximativ 58% și, respectiv, 50% dintre cele evaluate fiind amenințate.
Cox a spus că acest lucru este cauzat adesea de „supra-exploatare și persecuție”.
Crocodilii sunt uciși pentru carnea lor și pentru a-i îndepărta din așezările umane, a spus el, în timp ce țestoasele sunt vizate de comerțul cu animale de companie și folosite pentru medicina tradițională.
Amenințarea dată de climă
O altă specie bine-cunoscută aflată în pericol este înfricoșătoarea cobră regală, cel mai mare șarpe veninos din lume. Această specie poate crește până la aproximativ 5 metri lungime, hrănindu-se cu alți șerpi din pădurile dintr-un areal imens, din India până în Asia de Sud-Est.
Cobra regală a fost clasificată ca fiind vulnerabilă, indicând că este „foarte aproape de dispariție”, a spus Cox la un briefing de presă despre cercetare.
„Este o specie emblematică în Asia și este atât de păcat că chiar și speciile larg răspândite ca aceasta suferă cu adevărat și sunt în declin”, a spus el, adăugând că exploatarea forestieră și atacurile deliberate ale oamenilor sunt printre cele mai mari amenințări la adresa șarpelui.
Bruce Young, zoolog șef la NatureServe, care a condus studiul, a spus că reptilele amenințate au fost găsite în mare parte concentrate în Asia de Sud-Est, Africa de Vest, nordul Madagascarului, Anzii de Nord și Caraibe.
Speciile de reptile din zonele aride sunt mai puțin amenințate
Cercetătorii au descoperit că reptilele limitate la habitatele aride, cum ar fi deșerturile, pajiștile și savanele „sunt semnificativ mai puțin amenințate” decât cele din habitatele de pădure, a explicat el.
Printre amenințările la adresa reptilelor se află agricultura, exploatarea forestieră, speciile invazive și dezvoltarea urbană, în timp ce oamenii le vizează și pentru comerțul cu animale de companie sau le ucid pentru hrană sau de frică.
S-a descoperit că schimbările climatice reprezintă o amenințare directă pentru aproximativ 10% dintre speciile de reptile, deși cercetătorii au spus că aceasta a fost probabil o subestimare, deoarece nu iau în considerare amenințările pe termen mai lung, cum ar fi creșterea nivelului mării, sau pericolele indirecte determinate de climă, cum ar fi unele boli.
Cercetătorii au fost surprinși să constate că conservarea destinată mamiferelor, păsărilor și amfibienilor le-a adus beneficii și reptilelor într-o mică măsură, deși au subliniat că studiul evidențiază necesitatea unei conservări urgente specifice pentru unele specii.
Blană și pene
Young a spus că evaluarea reptilelor, care a implicat sute de oameni de știință din întreaga lume, a durat aproximativ 15 ani, din cauza lipsei de finanțare.
„Pentru mulți oameni, reptilele nu sunt carismatice. Și s-a pus mai mult accent pe conservarea unora dintre speciile de vertebrate mai blănoase sau mai pline de pene”, a spus el.
Cercetătorii speră că noua evaluare va ajuta la stimularea acțiunii internaționale pentru a opri pierderea biodiversității.
Aproape toate țările sunt blocate în prezent în discuții globale privind biodiversitatea pentru a încerca să protejeze natura, inclusiv o etapă cheie de a avea suprafețe protejate de 30% din cea totală a Pământului până în 2030.
„Prin muncă precum aceasta, promovăm importanța acestor creaturi. Ele fac parte din arborele vieții, la fel ca oricare alt animal și merită o atenție egală”, a spus Young.