De -a lungul istoriei, nume sonore precum legenda golfului Tiger Woods, fostul președinte Bill Clinton, cofondatorul Microsoft Bill Gates sau figura mediatică Kris Jenner au fost aduse în atenția publicului din motive care depășesc realizările lor profesionale: infidelitatea.
Deși la prima vedere aceste personalități par să nu aibă nimic în comun în afara escapadelor extraconjugale, o serie de cercetări științifice sugerează că ar putea partaja un alt element definitoriu, ce le-ar fi putut conduce către astfel de situații. Întrebarea fundamentală rămâne: de ce înșelăm?
Studiul recent aduce lumină asupra acestei complexități. Atunci când se vorbește despre infidelitate la nivel înalt, episodul lui Bill Clinton cu Monica Lewinsky revine adesea în memorie.
Fostul președinte american a ținut prima pagină a ziarelor în 1995, când a fost dezvăluită relația sa sexuală cu Monica Lewinsky, pe atunci o stagiară de douăzeci și doi de ani la Casa Albă.
Astăzi, noi cercetări indică faptul că poziția de putere a politicianului, aceea de președinte al Statelor Unite, ar fi putut influența semnificativ evenimentul, amplificându-i rezonanța mediatică globală.
Un studiu inovator subliniază că probabilitatea infidelității este „semnificativ mai mare” în rândul persoanelor care dețin poziții de putere.
Această observație nu se limitează doar la politicieni, ci include și directori executivi de renume mondial, precum Bill Gates, sau celebrități media ca Kris Jenner.
Cercetările, realizate de Universitatea Reichman din Israel, sugerează că acest fenomen ar putea fi legat de percepția pe care o au persoanele puternice despre ele însele.
Ele se simt mai puțin dependente de ceilalți, au o stimă de sine crescută și sunt mai convinse că sunt dezirabile în ochii celorlalți.
Profesorul Gurit Birnbaum, autorul principal al studiului, explică: „Într-o relație romantică, aceste dinamici de putere l-ar putea determina pe partenerul mai puternic să creadă că aduce mai mult în relație decât partenerul său mai puțin puternic.”
Această percepție ar putea genera o convingere că „partenerul mai puternic ar putea vedea acest lucru ca un semn că are mai multe opțiuni în afara relației și că este un partener mai dezirabil în general.”
Studiile anterioare au demonstrat deja că puterea poate amplifica încrederea în sine și sentimentul de îndreptățire, crescând concomitent probabilitatea acțiunilor impulsive. Cu toate acestea, până acum, impactul direct al puterii asupra șanselor de infidelitate fusese puțin explorat.
În noul lor studiu, cercetătorii au desfășurat patru experimente complexe, implicând participanți aflați în relații heterosexuale monogame de cel puțin patru luni.
Primele două experimente au solicitat voluntarilor să descrie fie un moment în care s-au simțit puternici în raport cu partenerul lor actual, fie o zi obișnuită din relația lor.
Ulterior, aceștia au fost invitați să scrie o fantezie sexuală implicând o altă persoană decât partenerul, sau să privească fotografii cu necunoscuți și să decidă dacă ar lua în considerare o aventură cu aceștia.
În cadrul celui de-al treilea experiment, participanții au descris dinamica puterii din relația lor amoroasă, după care au realizat o sarcină alături de o persoană atractivă, complice a studiului, evaluându-și ulterior dorința sexuală față de aceasta.
În sfârșit, al patrulea experiment a implicat ambii parteneri dintr-o relație, care, pe parcursul a trei săptămâni, au raportat zilnic percepția lor asupra puterii în relație, propria lor valoare ca partener și orice activitate sexuală (inclusiv fantezii, flirt sau raporturi sexuale) care a implicat o altă persoană decât partenerul.
Rezultatele cercetării indică în mod clar că percepția puterii a prezis în mod semnificativ interesul unei persoane pentru alți parteneri, manifestat prin fantezii sexuale, dorințe și chiar interacțiuni în viața reală.
Profesorul Harry Reis, profesor de psihologie la Universitatea din Rochester și co-autor al studiului, detaliază: „Cei care au un sentiment mai mare de putere se pot simți motivați să-și ignore angajamentul față de relație și să acționeze pe baza dorințelor pentru aventuri pe termen scurt sau alți parteneri potențial mai excitanti, dacă ocazia se ivește.”
Studiul a mai relevat că participanții care s-au declarat mai puternici în relația lor aveau tendința de a se evalua pe ei înșiși mai sus decât pe partenerul lor. Această superioritate percepută, însă, poate deveni, în opinia cercetătorilor, „distructivă”.
Profesorul Reis avertizează: „Dacă oamenii se simt puternici și cred că au mai multe opțiuni relaționale decât partenerul lor actual, pot fi mai înclinați să acorde atenție altor alternative potențial promițătoare.”
Această „credință în existența altor opțiuni, cum ar fi alți parteneri potențiali, le poate slăbi angajamentul față de relația actuală.” Desigur, infidelitatea este un fenomen complex și multifactorial, influențat de o multitudine de elemente ce transcend simplele dinamici de putere.
Factori psihologici, emoționali, de sănătate sau chiar de temporalitate pot juca, de asemenea, un rol crucial. Insatisfacția emoțională, spre exemplu, se numără printre cele mai frecvente cauze.
Atunci când o persoană se simte neglijată, neînțeleasă sau deconectată în relația sa, poate căuta în altă parte validare afectivă sau un sentiment de conexiune.
Tulburările de atașament, adesea legate de experiențe din copilărie, pot influența de asemenea: persoanele cu un atașament anxios sau evitant pot fi mai predispuse la infidelitate, fie pentru a evita intimitatea, fie pentru a umple o nevoie constantă de reasigurare.
Pe plan psihologic, narcisismul sau o impulsivitate exacerbată pot conduce la infidelitate. Narcisiștii, în special, pot căuta relații multiple pentru a-și alimenta egoul sau a-și confirma dezirabilitatea.
Pe lângă acestea, anumite probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia sau anxietatea, pot împinge indivizii să acționeze imprudent sau să caute evadări temporare.
Nu în ultimul rând, factorii biologici, precum un dezechilibru hormonal sau niveluri ridicate de dopamină (asociate cu plăcerea și recompensa), pot contribui, de asemenea, la comportamentul infidel.
