Pe 3 iunie, la Paris, a avut loc primul Forum Francofon dedicat nicotinei, un eveniment inițiat de Norbert Neuvy, cofondator al platformei Nicotine World.
La această întâlnire crucială s-au adunat medici, cercetători, politicieni și experți dintr-o gamă largă de domenii, toți cu un scop comun: să analizeze rolul pe care nicotina l-ar putea juca în strategiile de reducere a riscurilor asociate fumatului.
Contextul este unul alarmant, în condițiile în care tutunul rămâne principala cauză evitabilă de mortalitate în Franța.
Conform datelor publicate în 2023 de Observatorul Francez al Drogurilor și Tendințelor Adictive (OFDT), cu sprijinul Santé publique France, peste 11 milioane de persoane fumează zilnic în această țară.
Anual, tutunul este responsabil pentru aproximativ 75.000 de decese, o cifră dură care a fost amintită în repetate rânduri pe parcursul Forumului. În fața acestei realități, experții prezenți au dezbătut intens despre potențialul alternativelor nicotinice de a inversa această tendință tragică.
Unul dintre principalele constatări ale evenimentului a fost confuzia persistentă dintre nicotină și tutun, o neînțelegere adesea întâlnită în percepția publică. Philippe Couillard, neurochirurg și fost prim-ministru al Quebecului, a subliniat clar: „Nu nicotina este cea care provoacă cancerul”.
Deși nicotina creează o dependență reală, ea nu este, în sine, o substanță cancerigenă. Adevărații vinovați pentru apariția cancerelor și a bolilor cardiovasculare sunt produsele de combustie ale țigării, precum gudronul, monoxidul de carbon și particulele fine.
O viziune împărtășită și de fostul ministru francez al Sănătății, Olivier Véran, care și-a recunoscut propria dependență de nicotină, dar a reamintit că „nu există o legătură directă între această moleculă și mortalitate”.
Mai mulți vorbitori au insistat asupra necesității de a informa mai bine publicul, separând clar nicotina de tutun, o condiție considerată esențială pentru ca strategiile de reducere a riscurilor să devină mai acceptabile.
În timp ce Franța refuză deocamdată să integreze aceste alternative în strategia sa anti-tutun, alte țări europene au făcut deja acest pas cu succes.
Suedia, Norvegia și Regatul Unit au mizat pe substituenți nicotinici – precum țigările electronice, săculeții cu nicotină sau gumele masticabile – pentru a sprijini fumătorii în tranziția lor.
Suedia, de exemplu, se mândrește cu o rată a fumatului sub 5% din populație, atingând astfel obiectivul stabilit de Uniunea Europeană pentru anul 2040 cu aproape cincisprezece ani mai devreme.
Rezultatele globale prezentate la Forum sunt edificatoare: 87% dintre utilizatorii de substituenți fuseseră anterior fumători, iar 61% au reușit să renunțe complet sau să își reducă semnificativ consumul de tutun.
Această evoluție este însoțită de o scădere notabilă a incidenței cancerelor pulmonare și a bolilor cardiovasculare. Pentru participanții la Forum, Franța rămâne blocată într-o moștenire ideologică.
„Țara este încă prizoniera unei lupte emoționale împotriva nicotinei”, a estimat doctorul Imane Kendili. Norbert Neuvy a subliniat că nicotina poate constitui un instrument eficient pentru a „trimite creierului semnalul dorit de fumători, fără efectele nocive ale combustiei”.
Philippe Couillard a pledat pentru o liberalizare controlată a produselor nicotinice, considerând că sectorul privat ar putea juca un rol major în dezvoltarea lor. Pentru el, la fel ca și pentru alți experți prezenți, reducerea riscurilor trebuie să primeze în fața interdicției.
Olivier Véran a rezumat această abordare afirmând că „măsurile de sprijin sunt mai eficiente decât măsurile de interdicție”, o orientare deja adoptată în mai multe țări europene.
Conform unui sondaj prezentat în cadrul Forumului, 65% dintre francezi se declară favorabili explorării acestor alternative. Rămâne de văzut dacă autoritățile franceze vor accepta să facă acest pas.
Dezbaterea este cu atât mai actuală, având în vedere interdicția recentă a țigărilor electronice de unică folosință și viitoarea interdicție, programată pentru martie 2026, a săculeților cu nicotină.
Ea opune, pe de o parte, adepții abstinenței totale și, pe de altă parte, susținătorii unei strategii de reducere a riscurilor. Un punct pare însă să fie unanim acceptat: în fața ravagiilor provocate de tutun, imobilismul nu mai este o opțiune.
