Ovulația, un moment discret și esențial al reproducerii la mamifere, a fost mult timp greu de surprins în mediul viu. Acum, o echipă de cercetători a reușit să o filmeze în timp real și să dezvăluie mecanisme care, până de curând, rămâneau doar teoretizate.
Imaginea nu e doar spectaculoasă din punct de vedere tehnic. Promite să schimbe felul în care înțelegem fertilitatea și deschide drumuri noi în studiul sănătății reproductive.
Pentru a înțelege miza, trebuie amintit ce se petrece în fiecare ciclu menstrual: în jurul celei de-a paisprezecea zile a unui ciclu de douăzeci și opt, un ovul matur este eliberat din ovar. Apoi, este transportat prin trompele uterine, unde poate întâlni un spermatozoid.
Dacă fecundația nu are loc, ovulul este eliminat odată cu menstruația. Un gest minuscul la scară celulară, dar central pentru concepție. Noutatea vine din laborator.
Pentru prima dată, cercetătorii au surprins pe video eliberarea unui ovul de șoarece din foliculul ovarian, folicul crescut în cutii Petri. Alegerea șoarecilor nu e întâmplătoare.
Genomul lor are multe în comun cu cel uman, iar ciclul lor reproductiv prezintă asemănări relevante cu cel al femeilor; diferă detalii, dar mecanismele de bază ale ovulației sunt comparabile.
În plus, șoarecii sunt ușor de manipulat în laborator, iar viața lor scurtă permite obținerea rapidă de rezultate și observarea, peste generații, a influențelor genetice și de mediu asupra ovulației și fertilității.
Filmul realizat în laborator a arătat că ovulația se desfășoară în trei etape distincte. Mai întâi, creșterea foliculului: în aproximativ opt ore, compartimentul care adăpostește ovulul matur își mărește volumul cam de 1,5 ori.
Declanșatorul este secreția de acid hialuronic, o substanță care atrage lichid și duce la acumularea lui în interiorul foliculului. Apoi, intră în scenă contracția musculară: celulele musculare din stratul extern al foliculului se strâng, pregătind expulzarea.
Urmează chiar eliberarea ovulului, surprinsă cu o precizie fără precedent de noua tehnică de imagistică. Atunci când cercetătorii au blocat oricare dintre aceste etape, ovulația s-a oprit, semn clar că fiecare verigă a lanțului este indispensabilă. Imaginile spun, de altfel, propria poveste.
Eliberarea în timp real a ovulului din folicul. Iar la microscop, în fotografii de înaltă rezoluție, un ovul matur, apărut după expulzare, vizibil ca un mic cerc violet în partea superioară centrală a cadrului. Dincolo de reușita tehnică, miza este medicală.
O înțelegere detaliată a fiecărei etape ar putea explica de ce unele femei nu reușesc să elibereze un ovul matur. Pot fi implicate creșterea anormală a foliculilor, o secreție hormonală insuficientă sau contracții defectuoase în stratul extern al foliculului.
Odată identificate cauzele, se deschid căi spre tratamente mai exacte și mai personale. Dacă, de pildă, nivelurile scăzute de acid hialuronic împiedică eliberarea ovulului, pot fi imaginate terapii care să crească acest compus sau să țintească receptorii celulari implicați.
O cartografiere clară a etapelor critice ar putea duce și la medicamente care să imite ori să regleze pașii ovulației, o opțiune pentru femeile cu cicluri neregulate sau tulburări hormonale. Impactul s-ar putea vedea și în tehnicile de reproducere asistată, precum fertilizarea in vitro.
Cu o cronologie mai precisă a ovulației, planificarea tratamentelor poate fi fin ajustată. Sincronizarea colectării și a implantării ovulelor și spermatozoizilor cu momentele de maximă probabilitate a eliberării ar putea spori șansele de succes.
