O super erupție vulcanică ar putea provoca haos climatic, potrivit oamenilor de știință intervievați de CNN. Erupția vulcanului Tambora din 1815, din Indonezia, care a durat zece zile și a cauzat aproximativ 120.000 de morți, a avut consecințe globale.
Aerosolii eliberați în stratosferă au reflectat lumina solară, ducând la o iarnă vulcanică de trei ani. În 1816, temperaturile medii au scăzut cu până la 3°C, s-a înregistrat zăpadă vara în zonele temperate și ploi torențiale în alte regiuni, iar soarele a fost aproape absent.
Aceste condiții au dus la foamete, în special în emisfera nordică. Există o probabilitate din șase ca o nouă super erupție să aibă loc până în 2100, iar omenirea nu are un plan de pregătire pentru un astfel de eveniment.
Dioxidul de sulf eliberat în timpul erupțiilor vulcanice ajunge în troposferă și stratosferă, formând aerosoli care reflectă lumina solară, împiedicând încălzirea Pământului. Aceste particule pot persista în atmosferă timp de mai mulți ani.
Erupția vulcanului Pinatubo din 1991, deși nu a fost considerată masivă, a cauzat o scădere a temperaturii medii globale cu 0,5°C.
Vulcanii foarte vechi ar putea provoca scăderi de temperatură mult mai semnificative, însoțite de reducerea precipitațiilor, inclusiv a musonului din Africa și Asia, ceea ce ar duce la recolte compromise, prăbușirea economiei, conflicte pentru resurse și foamete.
Cercetătorii recomandă factorilor de decizie să implementeze un plan de atenuare a daunelor în cazul unei super erupții și studiază cei 1.600 de vulcani activi de pe planetă pentru a identifica potențialele surse ale unei astfel de erupții.
