Cercetătorii au identificat un nou tip de lemn, denumit lemn intermediar, care provine de la două specii distincte: arborele de lalele din Virginia și arborele de lalele chinezesc, ambele aparținând genului Geniusndron.
Această descoperire modifică înțelegerea actuală a clasificărilor botanice tradiționale și prezintă implicații semnificative pentru sechestrarea carbonului.
Clasificarea tradițională a copacilor include două categorii principale: angiospermele, cunoscute uzual ca foioase, și gimnospermele, reprezentate de conifere. Această taxonomie se bazează pe mecanismul de dispersie a semințelor, nu pe densitatea lemnului.
Angiospermele își protejează semințele în fructe sau învelișuri, în timp ce gimnospermele au semințe expuse. La nivel microscopic, structura celulară a acestor două categorii prezintă diferențe notabile în dimensiunea macrofibrilelor.
Foioasele au macrofibrile cu un diametru de aproximativ cincisprezece nanometri, iar coniferele prezintă macrofibrile de aproximativ douăzeci și cinci de nanometri.
Analiza microscopică a arborilor de lalele a evidențiat că aceștia posedă macrofibrile de aproximativ douăzeci de nanometri, poziționându-se între valorile caracteristice foioaselor și coniferelor.
Studiile arată că acești arbori au evoluat în perioada de acum 30 până la 50 de milioane de ani, într-un context de reducere drastică a concentrației de CO2 atmosferic. Această adaptare evolutivă le-a conferit o capacitate remarcabilă de captare și stocare a carbonului.
Având în vedere și rata lor rapidă de creștere, arborii de lalele prezintă un potențial semnificativ pentru programele de reducere a emisiilor de carbon. Proprietățile distinctive ale lemnului intermediar deschid perspective în domeniul ingineriei materialelor și al dezvoltării durabile.
Structura celulară particulară a acestor arbori oferă oportunități pentru dezvoltarea de materiale biodegradabile și sustenabile.
Sectorul industrial manifestă interes pentru explorarea aplicațiilor practice ale acestui tip de lemn în construcții și în dezvoltarea de materiale cu amprentă redusă de carbon.
