În ultimele decenii, speranța de viață la nivel mondial a cunoscut o creștere semnificativă, ajungând de la 47 de ani în 1950 la 73 de ani în prezent.
Această evoluție este rezultatul progreselor înregistrate în domeniul medicinei, al îmbunătățirii condițiilor de viață și al reducerii sărăciei în diverse regiuni ale lumii.
Un studiu realizat de cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia analizează modul în care persoanele de peste 70 de ani decedează în țările dezvoltate, concentrându-se asupra ultimelor 12 luni de viață ale acestora.
Scopul cercetării, publicată în American Journal of Public Health, este de a determina dacă sfârșitul vieții acestor persoane este caracterizat de un eveniment brusc sau, dimpotrivă, de o perioadă prelungită, marcată de intervenții medicale intensive.
Rezultatele studiului indică faptul că două treimi dintre decesele analizate au implicat utilizarea extinsă a serviciilor medicale în ultimul an de viață, cu spitalizări frecvente și internări în unități specializate.
Aceste tratamente medicale, deși necesare în anumite situații, au ca obiectiv principal prelungirea vieții, nu neapărat îmbunătățirea calității acesteia. În multe cazuri, aceste intervenții pot genera mai multă suferință decât beneficii pe termen lung.
Cercetătorii subliniază că aceste decese nu se aliniază cu conceptul de „moarte bună”, definită ca o moarte demnă, fără suferință prelungită și într-un mediu ales de pacient. Această constatare evidențiază o discrepanță crescândă între speranța de viață și speranța de viață sănătoasă.
Cu alte cuvinte, deși oamenii trăiesc mai mult, mulți își petrec ultimii ani de viață într-o stare de sănătate precară, adesea confruntându-se cu boli cronice sau dizabilități.
În Statele Unite, această diferență este estimată între 10 și 15 ani, conform datelor furnizate de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). Acest fenomen este observat și în alte țări dezvoltate din Europa și America de Nord.
Studiul suedez sugerează necesitatea reevaluării abordării îmbătrânirii sănătoase. În loc de a prelungi suferința, este esențială prevenirea apariției dizabilităților și a bolilor încă de la vârste tinere.
Adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, exerciții fizice regulate, evitarea fumatului, limitarea consumului de alcool și menținerea legăturilor sociale, poate contribui la îmbunătățirea calității vieții pe termen lung.
