Imaginați-vă, pentru o clipă, că cineva v-ar cere să numărați fiecare obiect din casa dumneavoastră. Sau, mai provocator, să identificați câte dintre ele au, cu adevărat, o utilitate constantă. Sarcina ar fi, cel mai probabil, una descurajantă, aproape imposibil de dus la bunătatea realității.
Această realitate, a unui număr copleșitor de bunuri, multe dintre ele nefolosite, a stat la baza unei inițiative recente a Agenției Franceze pentru Mediu și Controlul Energiei (ADEME).
Obiectivul a fost clar: să sprijine gospodăriile în procesul de organizare și, mai ales, să le ajute să conștientizeze că o parte semnificativă a acestor obiecte nu servește niciunui scop real, fiind o manifestare a supraconsumului și a risipei.
Sub denumirea „Osez changer” (Îndrăznește să schimbi), operațiunea, prezentată de ADEME într-o publicație din 1 februarie 2022, a însoțit 21 de familii franceze în efortul de a-și debarasa locuințele de surplusul de bunuri.
Un aspect important al acestei selecții a fost că familiile participante aveau un profil de consum considerat „normal”, ceea ce sugerează că rezultatele obținute ar putea fi relevante pentru o mare parte a cetățenilor francezi.
Scopul central a fost conștientizarea profundă a fenomenului de supraconsum, la multiple niveluri. Rezultatele proiectului au fost grăitoare. Cele 21 de gospodării au renunțat la nu mai puțin de 31% din totalul obiectelor pe care le dețineau.
Segmentul textilelor a înregistrat o rată de debarasare chiar mai mare, atingând 37%.
Prin urmare, o selecție riguroasă a fost aplicată asupra garderobei: înainte de operațiune, unele familii aveau până la 531 de articole vestimentare pentru femei și 284 pentru bărbați, iar numărul perechilor de încălțăminte varia între 11 și 84 pentru femei și între 9 și 32 pentru bărbați.
Nici electronicele nu au făcut excepție, gospodăriile deținând între 4 și 28 de ecrane. Pe lângă efectul palpabil al eliberării spațiului locativ, participanții la studiu par să fi asimilat, în mare măsură, conceptul de supraconsum.
O proporție impresionantă, de 86% dintre ei, a declarat că simpla stocare a obiectelor neutilizate este, de fapt, sinonimă cu risipa.
Mai mult, o unanimitate remarcabilă – toate familiile implicate – a afirmat că, pe viitor, intenționează să ia în considerare durata de viață a produselor și impactul acestora asupra mediului în deciziile lor de achiziție. Fenomenul risipei, însă, nu se limitează doar la obiecte și materiale.
Este o problemă vastă, care atinge și resurse esențiale precum apa și alimentele.
În Franța, de exemplu, rețelele de distribuție a apei înregistrează o eficiență de „doar” 78%, ceea ce înseamnă pierderi anuale de un miliard de metri cubi – o cantitate echivalentă cu aproximativ 400.000 de piscine olimpice.
Această realitate subliniază importanța vitală a adoptării unor gesturi simple, dar eficiente, pentru prevenirea risipei de apă în fiecare gospodărie.
În plus, la nivel național, aproximativ zece milioane de tone de alimente consumabile ajung la gunoi în fiecare an, ceea ce se traduce printr-o medie de aproximativ 150 kg per locuitor.
Aceste cifre completează tabloul unei societăți confruntate cu provocarea uriașă a gestionării responsabile a resurselor.
