O undă de emoție parcurge lumea arheologiei, după ce o echipă internațională a dezvăluit existența unei anomalii subterane misterioase, descoperită într-un cimitir egiptean antic, situat în apropierea legendarului complex piramidal de la Giza.
Această descoperire intrigantă a fost posibilă nu prin metode tradiționale de săpătură, ci grație unor tehnici geofizice avansate, incluzând radarul cu penetrare în sol (GPR) și tomografia cu rezistivitate electrică (ERT).
Aceste instrumente moderne au permis detectarea unor structuri potențiale îngropate, deschizând o nouă fereastră către explorări arheologice viitoare.
Aceste metode geofizice, precum georadarul, sondajele de rezistivitate electrică și cele magnetice, sunt instrumente cruciale în studiile arheologice contemporane.
Ele oferă posibilitatea de a identifica anomalii îngropate sub suprafață înainte de a începe orice săpătură, facilitând astfel localizarea siturilor arheologice cunoscute și necunoscute și contribuind esențial la conservarea lor. Evoluția acestor tehnici este constantă.
De exemplu, GPR, utilizat încă din anii 1980, a trecut de la simple investigații liniare la studii bidimensionale și tridimensionale. Integrarea sistemelor de poziționare prin satelit permite acum obținerea de imagini 3D de o precizie uimitoare, simplificând considerabil interpretarea datelor.
În Egipt, o țară bogată în situri arheologice de importanță globală, aceste tehnici s-au dovedit a fi deosebit de valoroase, dezvăluind, de pildă, structuri subterane în jurul piramidelor și al Sfinxului din Giza, tot prin intermediul rezistivității electrice și al GPR.
Recent, Cimitirul de Vest din Giza, o necropolă regală impresionantă, ce se întinde la vest de Marea Piramidă, a fost supus unor noi explorări geofizice.
Aici, sub straturi groase de nisip, se află nenumărate mastaba – acele structuri rectangulare, cu acoperiș plat, construite din calcar sau cărămizi de chirpici, adăpostind sub pământ camere funerare conectate printr-un puț vertical.
Chiar dacă majoritatea acestor situri sunt ascunse sub nisip, metodele de explorare geofizică permit identificarea pozițiilor lor exacte de la suprafață.
Echipa de cercetare, formată din experți de la Universitatea Internațională Higashi Nippon și Universitatea Tohoku din Japonia, alături de Institutul Național de Cercetare în Astronomie și Geofizică (NRIAG) din Egipt, și-a concentrat eforturile pe o zonă plată și aparent pustie a cimitirului, unde nu fusese identificată nicio structură la suprafață.
Spre surprinderea lor, aceste investigații au dezvăluit o anomalie semnificativă, sugerând prezența unor structuri arheologice până atunci necunoscute. Mai precis, arheologii au identificat o structură superficială în formă de L, ascunsă la o adâncime de până la doi metri.
Imediat sub aceasta, se conturează o a doua structură, mult mai masivă, cu dimensiuni aproximative de zece pe zece metri, care se extinde până la o adâncime de zece metri sub pământ.
Specialiștii sugerează că structura în formă de L ar putea fi o cale de acces către adâncurile celei de-a doua formațiuni. Deși natura exactă a acesteia rămâne un mister, ipoteza cea mai plauzibilă este că ar putea fi un mormânt antic, așteptând să-și dezvăluie secretele.
Doar viitoarele săpături arheologice vor putea confirma aceste presupuneri și vor desluși ce comori sau informații istorice zac îngropate sub nisipul milenar al Gizei, scriind astfel noi pagini în istoria Egiptului antic.
Detaliile acestui studiu au fost publicate în revista de specialitate *Archaeological Prospection*.
