Într -o cursă neîncetată pentru a propulsa frontierele inteligenței artificiale, în timp ce giganții tehnologici se grăbesc să instaleze centre de date masive, o altă direcție de cercetare, mult mai neconvențională, capătă contur.
Unii savanți explorează ideea integrării celulelor umane în sistemele informatice, o viziune ce pare desprinsă din science-fiction, dar care prinde viață în laboratoarele moderne. În inima acestei explorări stă start-up-ul australian Cortical Labs, cu sediul în Melbourne.
Această companie a dezvăluit recent o inovație remarcabilă: un bio-computer capabil să execute cod pe celule umane vii. Sistemul lor, denumit CL1, este alimentat de un „Sistem de Operare a Inteligenței Biologice” (biOS), o abordare despre care Euronews relata la începutul lunii aprilie 2026.
CL1 funcționează prin cultivarea neuronilor din celule stem, care sunt apoi plasați pe cipuri hibride. Aceste cipuri sunt concepute să trimită și să primească semnale electrice, permițând o interacțiune directă cu neuronii.
Practic, un utilizator poate trimite semnale electrice ca intrare și observa în timp real modul în care celulele răspund. BiOS-ul joacă un rol crucial aici, creând o lume simulată pentru neuroni și transmițându-le informații despre acest mediu.
Reacțiile neuronilor, la rândul lor, influențează și modelează lumea simulată, într-un dialog continuu între biologie și tehnologie. Din punct de vedere hardware, CL1 îmbină familiarul cu ineditul. La fel ca sistemele informatice convenționale, utilizează cipuri de siliciu.
Diferența fundamentală constă însă în microelectrozi integrați, care fac posibilă comunicarea cu neuronii vii. Dimensiunea întregului sistem este surprinzător de compactă, aproximativ cât o cutie de pantofi.
Mare parte din acest spațiu este dedicată menținerii funcțiilor vitale ale celulelor: recipiente speciale adăpostesc neuronii într-un lichid bogat în nutrienți, asigurându-le supraviețuirea pentru mai multe luni. Viziunea Cortical Labs este una ambițioasă.
Ei estimează că interacțiunile cu neuronii ar putea duce la o informatică mult mai puțin energofagă și, totodată, mai adaptabilă decât sistemele clasice. Pe lângă eficiență, se deschid perspective semnificative în domeniul cercetării.
Deoarece celulele cerebrale provin din donații, ele pot prezenta caracteristici genetice variate. Această diversitate permite cercetătorilor să studieze în detaliu modul în care neuronii răspund la diferite tratamente de laborator, accelerând înțelegerea creierului uman.
Este important de subliniat că, în prezent, computerele clasice, bazate exclusiv pe siliciu, rămân superioare pentru calculele care necesită viteză și precizie excepționale.
Cu toate acestea, Cortical Labs anticipează că progresele actuale ale sistemelor de inteligență artificială ar putea atinge limite practice într-un viitor nu foarte îndepărtat.
În acest context, abordările biologice, combinate ingenios cu siliciul – exact ca în cazul CL1 – ar putea multiplica exponențial posibilitățile.
Pe de altă parte, în ciuda avantajelor anticipate, mulți experți rămân sceptici, în special în ceea ce privește performanța, un aspect cheie în evaluarea oricărei noi tehnologii. Istoria recentă a Cortical Labs este marcată de progrese concrete.
În 2022, compania a prezentat prima dovadă de concept a „cipului său hibrid” printr-un experiment numit DishBrain. Această realizare a implicat „învățarea” unei culturi de 800.000 de neuroni să joace celebrul joc video Pong din 1972.
Succesul a continuat: în martie 2025, start-up-ul a lansat oficial computerul său biologic, iar dezvoltarea acestuia este într-un flux constant.
Un an mai târziu, în martie 2026, sistemul CL1 demonstrase deja capacitatea de a „îmblânzi” jocuri mai complexe, precum Doom (lansat în 1993), depășind chiar performanța unora dintre algoritmii de învățare clasici.
Evoluția acestei tehnologii continuă, promițând o nouă eră a intersecției dintre biologie și calcul.
