Capelanul, un pește arctic de mici dimensiuni, joacă un rol esențial în ecosistemele marine, adunându-se anual pentru reproducere și atrăgând astfel numeroși prădători precum codul Atlanticului.
În acest an, cercetători de la Massachusetts Institute of Technology și Institutul de Cercetare Marină din Norvegia au asistat la un eveniment de prădare fără precedent. Studierea unor astfel de fenomene în mișcarea lor vastă și continuă reprezintă o provocare majoră pentru oceanografi.
Pentru investigare, s-a folosit tehnologia avansată numită ghidare acustică de unde oceanice (OAWRS), capabilă să mapazeze mari populații de pești prin unde sonore. Sistemul trimite unde acustice dintr-o ambarcațiune și capturează ecourile de la pești, funcționând asemănător unui radar.
Acesta permite urmărirea în timp real a mișcărilor peștilor și înțelegerea modului de reunire. Pentru precizarea interacțiunilor dintre specii, cercetătorii de la MIT au utilizat și o tehnică multispectrală, care analizează sunetele în funcție de frecvențele specifice fiecărei specii.
Această metodă a permis distingerea capelanilor, ale căror vezici natatoare sunt mici și rezonanțe, de codul cu vezici mari vibrante la frecvențe joase. În largul Coastei Norvegiei, în Marea Barents, comportamentul capelanilor a atins o anvergură excepțională.
La începutul zilei, acești pești erau distribuiți în grupuri mici, căutând locuri de depunere a ouălor. Însă curând, s-au reunit într-o enormă bancă de aproximativ 23 de milioane de pești, deplasându-se coerent.
Această adunare defensivă a atras atenția codului, care la rândul său s-a consolidat pentru a se hrăni. Aproape 2,5 milioane de coduri au confruntat capelanii, consumând mai mult de jumătate în doar câteva ore, mai mult de zece milioane de capelani fiind devorați.
Capelanul este esențial în ecosistemele marine, ca sursă de hrană pentru multe specii. Reducerea populației sale poate afecta întregul ecosistem, producând efecte de domino asupra speciilor dependente.
Deși această bancă este o mică parte din total, modificările climatice amplifică riscurile pentru capelani. Topirea gheții arctice îi forțează să înoate mai departe pentru a găsi locuri de reproducere, făcându-i astfel vulnerabili prădătorilor.
Acest tip de prădare la scară mare poate deveni frecvent odată cu schimbările climatice, punând în pericol stabilitatea populațiilor de capelani și echilibrul marin.
Cercetătorii intenționează să utilizeze OAWRS pentru studierea altor specii, oferind date cruciale organizațiilor de conservare marină pentru a preveni declinul anumitor populații de pești, identificând punctele fierbinți unde prădarea e intensă.
Aceste eforturi sunt vitale pentru a conserva capelanul și sănătatea ecosistemului marin. Observația acestui eveniment de prădare furnizează perspective valoroase pentru gestionarea durabilă a ecosistemelor marine.
Folosind tehnologii avansate, ca OAWRS și imagistica multispectrală, cercetătorii pot identifica zonele critice ale interacțiunilor intense între specii.
Aceste cunoștințe susțin politicile de conservare și limitează presiunile antropice, cum ar fi pescuitul excesiv, care periclitează echilibrul ecosistemelor.
În confruntarea cu schimbările climatice și impactul lor, această cercetare ajută la anticiparea schimbărilor în dinamica populațiilor marine și dezvoltarea strategiilor de adaptare pentru menținerea echilibrului ecosistemelor pe termen lung.
