Cercetătorii de la Universitatea din Austin au identificat un fenomen geologic important care afectează nucleul stâncos al continentului nord-american.
Acest proces, denumit „picurare cratonică”, constă în desprinderea lentă și constantă a unor fragmente de rocă din craton, structura geologică fundamentală care formează baza continentului.
Studiul publicat în revista Nature Geosciences pe 28 martie 2025 demonstrează că acest fenomen este cauzat de vestigiile plăcii tectonice Farallon, o structură geologică antică fragmentată care continuă să influențeze mantaua terestră.
Zona cea mai afectată de acest proces este regiunea Midwest din Statele Unite. Cratonul, un nucleu stâncos format în urmă cu miliarde de ani, reprezintă fundamentul geologic al majorității continentelor și servește ca bază stabilă pentru formarea acestora.
Prin intermediul tehnicilor de imagistică seismică, cercetătorii au reușit să observe și să analizeze pentru prima dată acest proces de picurare cratonică în America de Nord. Fenomenul, deși constant, se desfășoară într-un ritm extrem de lent, pe parcursul a milioane de ani.
Modelele computerizate dezvoltate de cercetători au arătat că procesul încetează odată cu îndepărtarea plăcii Farallon, confirmând astfel rolul acesteia în producerea fenomenului.
Studiul relevă că activitatea de picurare va înceta natural atunci când vestigiile plăcii tectonice vor ajunge la o adâncime mai mare în mantaua terestră.
Acest tip de modificare geologică nu este unic, existând precedente precum cazul Cratonului din China de Nord, care a suferit o deteriorare semnificativă în urmă cu 125 de milioane de ani din cauza subducției unei alte plăci tectonice.
Înțelegerea acestor procese contribuie la cunoașterea modului în care continentele se formează, se fragmentează și se reciclează pe parcursul istoriei geologice a Pământului.
