NASA și comunitatea științifică americană consideră trimiterea unei misiuni spre planeta Uranus ca fiind o prioritate pentru următorul deceniu de explorare spațială.
Conform unui raport elaborat de Academiile Naționale de Științe, Inginerie și Medicină, o misiune complexă ar putea fi lansată la începutul anilor 2030, beneficiind de asistența gravitațională oferită de Jupiter.
Uranus, gigantul de gheață situat la aproximativ 2,7 miliarde de kilometri de Pământ, a fost vizitat o singură dată de tehnologia umană, prin intermediul sondei Voyager 2 la sfârșitul anilor 1980.
De atunci, observațiile planetei s-au limitat la cele realizate prin intermediul telescoapelor terestre și al telescopului spațial Hubble.
Misiunea propusă include două componente principale: un orbiter destinat studiului câmpurilor gravitaționale și magnetice ale planetei, precum și o sondă concepută pentru a pătrunde în atmosfera acesteia, bogată în sulfură de hidrogen.
Obiectivele științifice includ analizarea compoziției și structurii planetei, investigarea naturii câmpului său magnetic, studierea modului în care căldura internă ajunge la suprafață, precum și cercetarea caracteristicilor atmosferei, a sateliților naturali și a sistemului său de inele.
Propunerea face parte dintr-un studiu mai amplu care vizează direcționarea eforturilor americane de cercetare și finanțare până în 2032. Documentul abordează multiple aspecte științifice, incluzând studiul exoplanetelor și investigarea originilor sistemului solar.
În același context, raportul identifică o a doua misiune prioritară, care ar viza Enceladus, satelitul înghețat al lui Saturn, considerat un candidat promițător pentru potențiala prezență a condițiilor necesare vieții.
