Microbiologia oceanului, alterată timp de 80 de ani de o navă din Al Doilea Război Mondial

Există un anumit romantism și mistică asociate cu epavele atunci când sunt văzute ca artefacte antice ascunse în întuneric. Acolo unde ne-am putea imagina comori nespuse încuiate în spatele carcasei lor ruginite, în realitate se găsesc doar combustibil vechi, bombe corodate și deșeuri toxice care modifică microbiologia oceanului.

Un nou studiu care analizează epava V-1302 John Mahn din Al Doilea Război Mondial, în partea belgiană a Mării Nordului, a descoperit că substanțele care se scurg din vechea epavă încă influențează microbiologia oceanului și geochimia din jur la aproximativ 80 de ani de la scufundarea navei.

Având în vedere că există mii de epave similare numai în Marea Nordului, impactul cumulativ asupra vieții marine ar putea fi uriaș, mai ales când vine vorba de munițiile și materialele periculoase care sunt adesea depozitate pe navele militare.

Microbiologia oceanului este modificată de epave

„Am vrut să vedem dacă vechile epave din partea noastră de mare modelează în continuare comunitățile microbiene locale și dacă încă afectează sedimentele din jur. Această analiză microbiană este unică în cadrul proiectului”, spune ecologistul microbian Josefien Van Landuyt, de la Universitatea Gent, din Belgia.

V-1302 John Mahn a început ca trauler de pescuit german, înainte de a fi transformat într-o barcă de patrulare în timpul războiului. A fost scufundat aproape de coasta belgiană în 1942 de către British Royal Air Force, ca parte a operațiunii Channel Dash, arată Science Alert.

Cercetătorii au prelevat mostre din corpul de oțel și din sediment în douăsprezece puncte diferite apropiate de epavă și la distanțe tot mai mari de ea, pentru a vedea cât de departe s-ar putea răspândi orice posibilă contaminare.

Concentrația de poluanți toxici în jurul navei a variat în funcție de distanță: au existat dovezi de metale grele (cum ar fi nichelul și cuprul), arsen, compuși explozivi și hidrocarburi aromatice policiclice, sau HAP (substanțe chimice care se găsesc în mod natural în cărbune, țiței și benzină).

După cum era de așteptat, concentrațiile acestor poluanți au crescut odată cu apropierea de navă. Cele mai mari concentrații de metal au fost găsite în proba cea mai apropiată de coșul de cărbune al navei, de exemplu.

Ce se întâmplă cu navele scufundate?

Aceste concentrații influențează microbiologia oceanului din jur, au descoperit cercetătorii. Microbi precum Rhodobacteraceae și Chromatiaceae, cunoscuți că degradează HAP, au fost găsiți în probele care au avut cele mai mari concentrații de poluanți. Pe carenă au fost găsite bacterii reducătoare de sulfat, cel mai probabil corodând-o.

„Deși nu vedem aceste vechi epave și mulți dintre noi nu știu unde sunt, ele pot polua în continuare ecosistemul nostru marin”, spune Van Landuyt.

„De fapt, pe măsură ce devin mai vechi, navele ar putea crește riscul pentru mediu din cauza coroziunii, care deschide spații anterior închise. Ca atare, impactul lor asupra mediului este încă în evoluție”, explică cercetătorul.

Au rămas de explorat numeroase alte nave

Oamenii de știință sugerează că mai sunt multe lucruri de descoperit în ceea ce privește influența epavelor asupra ecosistemelor subacvatice, încă un exemplu al modului în care activitatea umană schimbă lumea naturală din jurul nostru.

Lucrările continuă să ne arate ce ne pot învăța epavele despre trecut și cum acestea afectează oceanele în prezent, iar echipa din spatele studiului actual este dornică să folosească aceleași tehnici pe alte epave din zonă.

„Publicul larg este destul de interesat de epave din cauza valorii lor istorice, dar potențialul impact asupra mediului al acestor epave este adesea trecut cu vederea”, spune Van Landuyt.

„Am investigat doar o navă, la o singură adâncime, într-o singură locație. Pentru a obține o imagine de ansamblu asupra impactului total al epavelor asupra Mării Nordului, ar trebui prelevat un număr mare de epave din diferite locații”, adaugă el.

Cercetarea a fost publicată în Frontiers in Marine Science.

Articol interesant? Dă-l mai departe!

Lasă un comentariu