Cercetătorii suedezi au adus în atenția publicului o perspectivă nouă asupra medicamentelor destinate tratării tulburării de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD), sugerând că beneficiile acestora ar putea depăși cu mult simpla ameliorare a simptomelor imediate.
Potrivit unui studiu amplu, aceste tratamente ar putea, de fapt, să reducă semnificativ riscul de comportamente care pot conduce la acte criminale. ADHD este o tulburare de neurodezvoltare ce afectează aproximativ 5% din populația globală.
În Franța, de exemplu, se estimează că 3% dintre adulți și între 3 și 6% dintre copiii cu vârste între 6 și 12 ani se confruntă cu această condiție.
Manifestările sale sunt diverse și pot include dificultăți de atenție, probleme în gestionarea impulsivității, precum și hiperactivitate și hiperkinezie, deseori cu un impact major asupra vieții sociale și a procesului de învățare.
Deși medicii prescriu adesea psihostimulante pentru a atenua aceste simptome, studiile pe termen lung privind efectele acestor medicamente sunt rare.
Această lacună devine și mai importantă în contextul unei creșteri considerabile a prescripțiilor la nivel mondial în ultimii ani, alimentând o dezbatere continuă despre eficacitatea și siguranța lor pe termen lung.
Tocmai pentru a aduce claritate în această privință, oameni de știință de la Departamentul de Epidemiologie Medicală și Biostatistică din cadrul Institutului Karolinska din Suedia au desfășurat o cercetare detaliată.
Rezultatele acestui studiu, care a implicat aproximativ 150.000 de persoane diagnosticate cu ADHD, au fost publicate în prestigiosul British Medical Journal pe 13 august 2025.
Constatările lor indică faptul că medicamentele utilizate pentru tratarea ADHD au efecte mult mai profunde decât o simplă ameliorare a simptomelor.
Cercetătorii au observat o scădere considerabilă a riscului de comportamente suicidare, de toxicomanie, dar și o diminuare a accidentelor rutiere și a altor tipuri de răniri accidentale. Pentru a ajunge la aceste concluzii, echipa de cercetare a aplicat o metodă numită „emularea studiilor țintite”.
Aceasta presupune analiza unor volume mari de date observaționale, tratându-le ca și cum ar proveni din studii clinice randomizate.
Mai exact, autorii au examinat documente din dosarele medicale și juridice suedeze, comparând pacienții cu ADHD care urmau un tratament medicamentos cu cei care nu beneficiau de o astfel de intervenție.
Cifrele rezultate sunt edificatoare: persoanele aflate sub tratament au prezentat un risc cu 25% mai mic de a avea probleme legate de consumul de alcool sau droguri.
De asemenea, s-a înregistrat o reducere cu 16% a riscului de a provoca accidente rutiere și o scădere cu 15% a comportamentelor suicidare. Mai mult, cercetătorii au constatat o diminuare semnificativă, de 25%, a riscului de condamnare penală.
„Aceste rezultate oferă dovezi despre efectele tratamentului medicamentos al ADHD asupra unor rezultate importante în sănătate și în plan social, care ar trebui să informeze practica clinică și dezbaterea privind tratamentul medicamentos al acestei tulburări”, se arată în studiu.
Pentru guverne și factorii de decizie politică, aceste informații capătă o importanță deosebită, oferind o ocazie extinsă de a înțelege beneficiile unui astfel de tratament pentru societate în ansamblu, în special în ceea ce privește sănătatea mintală și reducerea ratei criminalității.
