Cercetătorii au identificat locația materiei barionice lipsă din univers, rezolvând astfel o enigmă științifică care a persistat timp de decenii.
Această materie, care constituie elementele fundamentale ale stelelor, planetelor și organismelor vii, a fost în sfârșit localizată în spațiul intergalactic.
Conform modelelor cosmologice, cantitatea de materie barionică din univers poate fi estimată cu precizie, însă până recent astronomii au putut observa doar jumătate din aceasta în galaxii și stele.
Ipoteza prezentei acestei materii în mediul intergalactic (IGM) sub forma unei rețele vaste de gaz fierbinte și difuz a fost confirmată prin utilizarea unei noi metode de detectare.
Descoperirea a fost posibilă prin analiza semnalelor radio ultrascurte cunoscute sub numele de FRB (Fast Radio Bursts), fenomene cosmice emise de galaxii îndepărtate.
Aceste semnale, în traversarea lor prin univers, sunt încetinite și dispersate de electronii liberi prezenți în diferite regiuni, permițând astfel măsurarea precisă a densității materiei întâlnite în cale.
Un studiu recent publicat în Nature Astronomy, realizat de astrofizicieni de la Harvard-Smithsonian și Caltech, a analizat 60 de astfel de semnale FRB detectate la distanțe cuprinse între 11 milioane și peste 9 miliarde de ani lumină.
Rezultatele arată că aproximativ 76% din materia barionică a universului se află în mediul intergalactic sub formă de gaz fierbinte și difuz, în timp ce 15% se găsește în haloul galaxiilor, iar restul în structuri dense precum stelele sau gazul rece.
Această descoperire oferă informații valoroase despre evoluția galaxiilor și distribuția materiei în univers.
Datele confirmă teoriile privind efectele exploziilor stelare și ale jeturilor generate de găurile negre supermasive, care pot expulza gaze din galaxii către mediul intergalactic, influențând astfel formarea de noi stele.
Dezvoltarea tehnologică continuă, inclusiv implementarea unor instrumente precum tabloul sinoptic profund și DSA-2000, va permite detectarea a mii de noi semnale FRB, facilitând cartografierea din ce în ce mai precisă a materiei invizibile din univers.
