În peisajul tot mai dominat de automobile electrice, o experiență nouă, adesea tăcută și lină, se profilează la orizont pentru mulți.
Dar pentru un număr surprinzător de mare de pasageri și chiar șoferi, această tranziție ascunde o provocare neașteptată: un rău de mișcare sever, resimțit chiar și de cei care nu au avut niciodată probleme în mașinile cu motor termic.
Această situație paradoxală generează dezamăgire printre noii proprietari și ridică întrebări despre cauzele reale ale fenomenului. Vânzările de mașini electrice au cunoscut un avânt impresionant în ultimii ani, o tendință care nu dă semne de încetinire.
În paralel cu această creștere, a apărut însă și o sporire a plângerilor legate de răul de mișcare.
Pentru a elucida misterul, William Emond, expert în răul de mișcare la Universitatea de Tehnologie din Belfort-Montbéliard, a oferit lămuriri într-un interviu acordat publicației The Guardian pe 21 iunie 2025, aducând lumină asupra acestei enigme.
Potrivit specialistului, răul de mișcare este într-adevăr mai accentuat în vehiculele electrice, fenomen explicat printr-o lipsă de experiență, atât la pasageri, cât și la șoferi. Aspectul nu este unul de natură psihologică, ci predominant fiziologic.
Oamenii sunt de multă vreme obișnuiți cu semnalele senzoriale specifice mașinilor termice și, prin urmare, întâmpină dificultăți în a se adapta la noul mediu oferit de mașinile electrice. Principala explicație, conform expertului Emond, rezidă în tăcerea specifică automobilelor electrice.
În mașinile cu motoare termice, zgomotul motorului funcționează ca un semnal anticipativ, avertizând creierul asupra unei accelerări iminente sau a unei schimbări de viteză. Această informație subtilă permite corpului să se pregătească pentru mișcările vehiculului.
În absența unui astfel de semnal sonor, în mașinile electrice, creierul rămâne fără repere, neputând anticipa niciun fel de mișcare.
Această teorie a fost susținută și de un studiu realizat în 2020 de Universitatea Liberă din Amsterdam, publicat în revista Applied Ergonomics, care a stabilit o legătură clară între silențiozitatea motorului electric și intensificarea răului de mișcare.
Pe lângă acest aspect fundamental, și alte detalii contribuie la agravarea situației. Un studiu chinez din 2024, publicat în Sage Journals, a evidențiat rolul vibrațiilor scaunelor în amplificarea disconfortului.
Totodată, accelerația instantanee și frânarea regenerativă, caracteristici definitorii ale vehiculelor electrice, adaugă un strat suplimentar de complexitate. Aceste particularități creează un nou mediu de mișcare, la care organismul uman se adaptează cu dificultate.
Așa cum a explicat William Emond, „atunci când forțele de mișcare estimate sau anticipate de creier diferă de ceea ce este experimentat de fapt, creierul interpretează această ‘discordie neuronală’ ca pe o situație de conflict.
Dacă acest conflict persistă în timp, poate depăși un prag care declanșează reacții autonome ale corpului.” Totuși, se pare că această amplificare a răului de mișcare nu este permanentă. Atunci când se confruntă cu un nou mediu de mișcare, creierul are nevoie de un anumit timp pentru a se adapta.
În cazul mașinilor electrice, această perioadă este cu atât mai necesară cu cât lipsește orice cunoștință anterioară relevantă.
Este de remarcat și faptul că șoferii se adaptează, în mod logic, mai rapid decât pasagerii, datorită poziției lor active și controlului pe care îl exercită asupra vehiculului.
