Potrivit legendei napoleoniene, viitorul împărat al Franței a ieșit din Marea Piramidă din Gizeh palid și tulburat, după ce a petrecut ore întregi singur în Camera Regelui. Nu a dezvăluit niciodată ce anume l-a zguduit, dar se spune că acest episod i-a schimbat viața.

Fie că povestea e adevărată sau nu, ea stă mărturie despre puterea Marii Piramide de a înflăcăra imaginația unui mare lider, precum și imaginația noastră. Ce a văzut Napoleon Bonaparte de a avut o astfel de reacție? Ce anume se află înăuntrul Marii Piramide? Răspunsul este simplu: Nu mare lucru…

Marea Piramidă sau „Piramida lui Khufu” (după numele egiptean) sau „Piramida lui Keops” (după numele grecesc) este cea mai veche și cea mai înaltă din cele trei piramide care domină peisajul din Gizeh.

Presupusă a fi construită în jurul anilor 2551-2528 î.e.n., avea inițial o înălțime de 147 de metri, adică echivalentul a 56 de etaje. Datorită mărimii sale, este o adevărată minunăție.

Marea Piramidă din Gizeh este una dintre minunile lumii antice

Însă Marea Piramidă și vecinele sale, piramidele lui Khafre/Kefren și Menkaure/Mikerinos, sunt – în mare parte – doar niște blocuri solide de piatră. Toate cele trei piramide aveau inițial un strat acoperitor de calcar mai ușor, după cum se poate vedea pe vârful Piramidei lui Kefren.

Ne putem imagina cum calcarul alb făcea ca piramidele să fie un spectacol și mai impresionant decât cel de acum! Piramidele de la Gizeh, la fel ca piramidele egiptene dinainte și de după ele, sunt astăzi considerate morminte regale, locuri de odihnă veșnică pentru faraoni.

Adeseori, făceau parte din complexuri funerare extinse, care includeau mormintele reginelor și temple mortuare pentru ofrande zilnice.

Locul de odihnă a faraonului se afla de obicei într-o cameră subterană, sub piramidă. Deși Marea Piramidă din Gizeh are camere subterane, acestea nu au fost terminate niciodată, și sarcofagul lui Keops se află în Camera Regelui, unde se spune că a ajuns Napoleon, în adâncul Marii Piramide.

La fel ca vecinele sale, Marea Piramidă din Gizeh are foarte puțin spațiu deschis în interiorul ei. Napoleon a ajuns în Camera Regelui printr-un pasaj foarte îngust, trecând de Camera Reginei și apoi printr-un pasaj mai înalt, numit „Marea Galerie”.

După ce a ajuns în Camera Regelui, Napoleon a observat probabil că era mică și înconjurată de blocuri de granit. Spațiul era foarte auster, deoarece egiptenii au început să decoreze camerele mortuare cu hieroglife abia în piramidele de mai târziu.

Mai mult, până la data la care începea Campania din Egipt a lui Napoleon, la sfârșitul secolului XVIII, piramidele fuseseră jefuite de mult timp. Nu avea cum să găsească comori în camera mortuară, ci doar sarcofagul enorm de granit, care a conținut cândva, probabil, mumia regelui.

Cum nu e mare lucru de văzut înăuntrul Marii Piramide și nici în celelalte piramide de la Gizeh, ne putem imagina că Napoleon a fost tulburat numai la gândul comorilor ascunse cândva aici, la ideea măreției acestor construcții și a priveliștii pe care o ofereau când au fost construite și la ideea efortului disciplinat de care a fost nevoie pentru a le construi.