Cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru știință ușoară din Germania au dezvoltat un algoritm de inteligență artificială denumit Urania, care a proiectat noi modele de detectoare de unde gravitaționale superioare celor existente.
Programul a identificat 50 de configurații noi care depășesc performanțele detectoarelor actuale create de oameni.
Undele gravitaționale, perturbații în structura spațiu-timp generate de evenimente cosmice majore precum fuziunea găurilor negre, sunt în prezent detectate prin intermediul observatoarelor LIGO și Virgo.
Noile detectoare propuse de Urania prezintă o sensibilitate îmbunătățită și acoperă un spectru de frecvențe între 10 și 5.000 Hz, semnificativ mai larg decât instrumentele actuale.
Această inovație tehnologică ar putea extinde capacitatea de observare a universului cu o măsură echivalentă cu 50 de ani de progres.
Detectoarele proiectate de Urania oferă o creștere a sensibilității de 1,6 ori față de cele mai recente îmbunătățiri ale sistemului LIGO, ceea ce ar permite identificarea unui număr de patru ori mai mare de evenimente cosmice.
Noile configurații sunt deosebit de promițătoare pentru studiul supernovelor și al sistemelor binare de stele neutronice.
În cazul fuziunii stelelor neutronice, detectoarele pot capta semnale post-fuziune care conțin informații esențiale despre comportamentul materiei în condiții extreme de densitate.
Aceasta dezvoltare marchează o etapă importantă în aplicarea inteligenței artificiale în cercetarea astronomică și fizică.
Echipa condusă de fizicianul Mario Krenn se concentrează în prezent pe înțelegerea și interpretarea soluțiilor generate de Urania, acestea având potențialul de a transforma fundamental modul în care observăm și studiem fenomenele cosmice.
