O analiză recentă realizată de experți în afaceri și management aduce în prim-plan o fațetă îngrijorătoare a fenomenului influencerilor, acei creatori de conținut care își valorifică notorietatea online pentru a promova diverse produse și servicii.
Studiul subliniază că acești influenceri nu doar că transmit informații cu o puternică tentă subiectivă, dar o fac într-un mod considerabil mai toxic și mai virulent decât utilizatorii obișnuiți ai rețelelor sociale.
Influencerii au devenit piloni esențiali în strategia de marketing a numeroase branduri, colaborând în schimbul unor parteneriate adesea remunerate, pentru a-și promova ofertele.
Industria marketingului de influență a cunoscut o creștere exponențială, estimările arătând că, doar în anul 2025, investițiile în acest sector se vor apropia de 30 de miliarde de euro.
Cu toate acestea, pe lângă rolul lor comercial, o parte dintre acești creatori de conținut au început să servească drept vectori puternici ai dezinformării.
Conform cercetării publicate în revista *Psychology & Marketing* la data de 19 ianuarie 2025, acești influenceri nu se limitează doar la promovarea de produse.
Ei sunt capabili să răspândească informații false într-o manieră mult mai agresivă și, paradoxal, mai credibilă pentru audiența lor, comparativ cu un utilizator obișnuit.
Studiul, coordonat de specialiști de la universitățile din Cardiff (Marea Britanie) și Bergamo (Italia), identifică existența unor comunități online problematice, formate în jurul influencerilor.
Aceste comunități manifestă o loialitate intensă, apărându-și „protejații” cu fermitate și mergând, uneori, până la a ataca direct companii.
Un exemplu elocvent datează din 2025, când mai mulți influenceri au distribuit videoclipuri susținând, în mod fals, că branduri de lux precum Chanel, Hermes și Louis Vuitton își produceau articolele în fabrici din China, înainte de a le eticheta cu „made in France” sau „made in Italy”.
După apariția acestor clipuri, secțiunile de comentarii s-au transformat rapid în adevărate arene de dezlănțuire emoțională și de atacuri. Cercetătorii numesc acest fenomen „înrădăcinare comunitară”. Diferența fundamentală, explică aceștia, constă în modul în care este percepută o afirmație falsă.
În cazul unui utilizator obișnuit, o declarație eronată este, de cele mai multe ori, ridiculizată sau, cel puțin, infirmată. Însă, când aceeași declarație provine de la un influencer, ea poate genera un sprijin masiv și adesea necondiționat din partea comunității sale.
Această aprobare lipsită de discernământ este alimentată de un atașament emoțional puternic pe care publicul îl dezvoltă față de influencer.
Acest atașament oferă o legitimitate nejustificată, permițând răspândirea rapidă a zvonurilor și crearea unor „bule” de dezinformare, impregnate de agresivitate.
Astfel, dezinformarea nu mai reprezintă o simplă eroare – voluntară sau nu – distribuită pe rețelele sociale, ci devine o luptă identitară și comunitară, centrată în jurul unei figuri publice. Factorii economici agravează și mai mult această problemă.
Gradul de angajament al comunităților, care se traduce direct în veniturile influencerilor, este adesea proporțional cu nivelul de polarizare și clivaj generat de conținut. Această realitate face extrem de dificilă responsabilizarea creatorilor de conținut.
Concluzia autorilor studiului este una clară: platformele online se transformă tot mai mult în zone de confruntare emoțională, unde popularitatea eclipsează adesea adevărul.
