Încălzirea actuală este cea mai puternică din ultimii 7.000 de ani

Siberia de Vest înregistrează cele mai calde veri din ultimii 7.000 de ani.

Deși timp de câteva milenii temperatura regiunii a urmat o răcire generală, în secolul al XIX-lea a avut loc o schimbare bruscă cu o creștere rapidă a temperaturii care a atins cea mai mare valoare în ultimele decenii. Aceste descoperiri au fost publicate în Nature Communications.

Datorită mai multor expediții pe teren care vizează colectarea lemnului fosil efectuate în ultimii 40 de ani, cercetătorii Institutului de Ecologie a Plantelor și Animalelor, Filiala Ural a Academiei Ruse de Științe (RAS) și a Universității Federale Ural (UrFU), au ajuns în cele din urmă să creeze o cronologie unică și extraordinar de lungă a lățimii inelului de copac din regiunea Yamal, astfel permițând urmărirea cursului temperaturii de pe timpul verilor din ultimii 7.638 de ani.

Cercetătorii se așteptau la o răcire continuă a temperaturilor

Cu sprijinul colegilor din Marea Britanie și Elveția, aceștia au reușit să efectueze analize pentru a stabili cu exactitate evoluția temperaturilor.

„Datorită schimbărilor din orbita Pământului, ne-am fi așteptat la o scădere continuă, lentă și treptată a energiei solare și, prin urmare, a temperaturii la latitudinile subpolare ale emisferei nordice, în ultimele 8-9 milenii. Totuși, această tendință de răcire a fost întreruptă la mijlocul secolului al XIX-lea, când temperatura a început să crească foarte repede și a atins cele mai mari valori în ultimele decenii”, spune Rashit Hantemirov, cercetător, citat de EurekAlert.

„Intenționăm să realizăm o reconstrucție a climei”

Cercetările privind reconstrucția climatică bazată pe inelele copacilor vor continua. Există o posibilitate realistă de a extinde perioada pe care se pot cunoaște cu exctitate temperaturile cu încă 2.000 de ani.

„Datorită cooperării internaționale, va fi posibil să se utilizeze și alți parametri în studierea inelelor arborilor pentru a obține reconstrucții climatice mai precise. Cu colegii din Elveția, lucrăm la analiza structurii celulare a inelelor arborelui, iar împreună cu Institutul de Geologie și Geofizică al Academiei Chineze de Științe, intenționăm să realizăm o reconstrucție a climei bazată pe analiza izotopilor de oxigen”, adaugă Rashit Hantemirov.

Articol interesant? Dă-l mai departe!

Lasă un comentariu