Cercetările efectuate de misiunea Galileo au oferit informații valoroase despre Europa, unul dintre sateliții lui Jupiter, în special în ceea ce privește compoziția și structura crustei de gheață. Oamenii de știință estimează că această crustă protectoare are o grosime de cel puțin 20 de kilometri.
Prezența acestei cruste ridică posibilitatea interesantă de a descoperi semne de viață sub suprafața înghețată a lui Europa. Dovezile existenței unui ocean în interiorul Europei sunt cunoscute încă de la primele misiuni spațiale, iar misiunea Galileo a oferit un sprijin semnificativ acestei teorii.
Datele misiunii au dezvăluit semne de activitate geologică la suprafață, cum ar fi fracturi și falii, indicând potențiale procese subterane. În plus, variațiile câmpului magnetic al lunii au sugerat existența unui ocean de apă sărată sub învelișul de gheață.
Descoperirea oceanului subteran de pe Europa duce, în mod firesc, la întrebări legate de potențialul de viață pe Lună. Oceanele de apă lichidă sunt considerate medii favorabile pentru dezvoltarea vieții. Cu toate acestea, persistă incertitudini, inclusiv în ceea ce privește grosimea exactă a crustei înghețate.
Estimările anterioare au variat foarte mult, ceea ce complică viitoarele eforturi de explorare menite să descopere misterele de sub suprafața Europei. Cercetările recente s-au concentrat asupra a două bazine de impact mari, Tyr și Callanish, pentru a rafina estimările privind grosimea crustei Europei.
Prin simularea proceselor de impact care au format aceste bazine, cercetătorii au dedus o grosime minimă a crustei de 20 de kilometri.
De asemenea, ei au evidențiat potențiale variații ale grosimii crustei în diferite regiuni ale Europei. În plus, oamenii de știință au descoperit că scoarța înghețată a Europei cuprinde straturi cu proprietăți termice distincte.
Stratul exterior, cu o grosime de aproximativ șase până la opt kilometri, este conductiv, în timp ce gheața subiacentă prezintă proprietăți de convecție termică caldă. Aceste variații termice adaugă complexitate la structura geologică a lunii și ridică noi întrebări despre procesele care au modelat Europa.
Descoperirile de pe Europa suscită, de asemenea, întrebări despre alte luni ale lui Jupiter, cum ar fi Ganymede și Callisto, care ar putea, de asemenea, să adăpostească oceane interne.
Cu toate acestea, se crede că învelișurile de gheață ale acestor luni sunt mult mai groase decât cele ale Europei, ceea ce face ca căutarea vieții sub suprafața lor să fie și mai dificilă. Descoperirile acestui studiu sunt detaliate într-un articol cu acces liber în Science Advances.
