Într-o descoperire fascinantă, gorilele de la Grădina Zoologică din Atlanta au fost surprinse în timp ce își chemau îngrijitorii folosind un hibrid ciudat de tuse și sforăit.
Doar alte două specii au manifestat această capacitate de a crea noi vocalize pentru a ne atrage atenția: cimpanzeii și urangutanii adăpostiți la zoo. Acum, putem adăuga gorilele la această listă.
După cum mulți dintre noi știm, Koko a pus în lumina reflectoarelor inteligența gorilelor în anii ’80 și ’90 cu abilitatea ei incredibilă de a comunica cu oamenii folosind limbajul semnelor. Ea a fost dresată, dar acum se pare că gorilele și-au asumat sarcina de a stabili o comunicare unică cu noi în termenii lor.
Antropologul biolog Roberta Salmi, de la Universitatea din Georgia, și colegii săi, au efectuat un experiment pentru a confirma scopul ,,snough”, punând opt gorile de la grădina zoologică în trei situații diferite.
Doar alte două specii au manifestat această capacitate
În prima, era prezent doar îngrijitorul, în a doua era prezentă doar mâncarea, iar în ultima, îngrijitorul ținea în mână mâncarea. Atunci când erau prezenți, mâncarea și îngrijitorul erau la vedere, dar nu erau la îndemână.
Gorilele implicate au folosit vocalizarea ,,snough”, asemănătoare cu ahem, cel mai des atunci când era prezent un om cu mâncare, ceea ce indică faptul că apelul este probabil o încercare de a atrage atenția îngrijitorului.
Interesant este faptul că același apel a fost descoperit și în alte grădini zoologice din SUA. Până la 33 de gorile adăpostite în 11 grădini zoologice diferite din SUA și Canada, se pare că fac un apel similar, deși până acum s-a confirmat că doar șase gorile din patru facilități diferite folosesc acest sunet.
Salmi și echipa nu sunt siguri dacă diferite grupuri au descoperit independent că acest sunet este eficient sau dacă s-a răspândit prin intermediul primatelor inteligente (care sunt mai mult decât capabile să învețe unele de la altele), care și-au transmis cunoștințele între ele.
Gorilele pot recunoaște și distinge vocile oamenilor
Cele mai multe componente ale limbajului apar în sistemele de comunicare ale altor animale, cum ar fi învățarea vocală, sintaxa și semantica. S-a crezut cândva că primatele nu dispun de echipamentul potrivit pentru a vocaliza așa cum o facem noi, dar de atunci s-a demonstrat că acest lucru nu este adevărat, scrie ScienceAlert.
Noutatea acestui strigăt se adaugă la un număr tot mai mare de dovezi care arată că primatele pot, într-adevăr, să scoată sunete noi pentru contexte noi.
,,Dovezile de învățare și inovare vocală, deși puține, se acumulează încet-încet pentru maimuțele captive”, a scris echipa în lucrarea publicată în PLOS One.
,,Urangutanii pot învăța să producă rostiri vocale și fluierături, cimpanzeii adoptă noi apeluri alimentare referențiale prin convergență vocală în cadrul integrării sociale, iar maimuțele, cum ar fi gorila Koko și cimpanzeul Vicky, sunt capabile să producă un număr limitat de rostiri noi.”
Cercetările anterioare au arătat, de asemenea, că gorilele pot recunoaște și distinge între vocile diferiților oameni.
Capacitatea de a produce chemări unice, rară în regnul animal
Exemplele de învățare vocală complexă – capacitatea de a produce chemări unice – sunt rare în regnul animal și confirmate doar la unele specii de păsări, lilieci, cetacee și elefanți. Dar toate acestea o fac prin imitare.
Analiza acustică a arătat că sforăitul gorilei este un sunet unic, nu o imitație – deși aceste maimuțe obraznice sunt cu siguranță capabile să ne imite în alte moduri.
,,Aceste rezultate demonstrează că gorilele își pot modifica chemările pentru a produce un sunet nou și, în plus, confirmă faptul că își pot produce chemările și gesturile în mod intenționat pentru a schimba atenția îngrijitorului lor”, a concluzionat echipa în lucrare.
