În sudul Chinei, geologii au dezvăluit un lanț de vulcani fosilizați, întins pe o distanță de peste 640 de kilometri, și îngropat la șase kilometri adâncime sub suprafață.
Acest imperiu vulcanic, tăcut de sute de milioane de ani, poate rescrie înțelegerea noastră asupra istoriei climatice ale Terrei, ilustrând modul în care cataclismele geologice preistorice au modelat planeta pe care o cunoaștem astăzi.
Descoperirea a fost realizată cu ajutorul senzorilor magnetici de aeroport care au ‘radiografiat’ crusta terestră, dezvăluind o fâșie stâncoasă impresionantă, bogată în fier. Aceasta se întinde pe 700 de kilometri lungime și 50 de kilometri lățime în Sichuan.
Această formațiune geologică a demonstrat un câmp magnetic neobișnuit de intens, dezvăluind natura sa vulcanică antică. Pentru a înțelege cum a avut loc această apariție vulcanică, trebuie să ne întoarcem cu 800 de milioane de ani în urmă, la începutul neoproterozoicului.
Pe atunci, supercontinentul Rodinia domina Terra, iar sudul Chinei ocupa o poziție strategică la marginea sa. Forțele tectonice au provocat ruperea Rodiniei, separând blocul Yangtze prin coliziuni devastatoare ale plăcilor tectonice.
În această perioadă, când blocul Yangtze s-a lovit cu o placă oceanică, un proces de subducție a dus la formarea unui peisaj dramatic.
Vulcanii, alimentați de magmă generată prin eliberarea apei din crusta oceanică, s-au format într-un arc unic, extins pe aproape 900 de kilometri în interiorul terenului.
Analizele efectuate asupra probelor geologice confirmă originea magmatică și vârsta formațiunii, datând între 770 și 820 milioane de ani.
Configurația neobișnuită este explicată printr-un proces rar, ‘subducția de plăci plate’, unde placa oceanică alunecă orizontal sub continent pe sute de kilometri înainte de a se scufunda. Fenomenul seamănă cu cel din Cordiliera Andină, unde placa Nazca generează mai multe lanțuri muntoase paralele.
Această descoperire geologică are implicații adânci asupra înțelegerii ciclului carbonului din trecut, care a suferit perturbări majore între 720 milioane și 1 miliard de ani în urmă. Vulcanii, emițând dioxid de carbon și facilitând eroziunea, au jucat un rol crucial în acest ciclu.
Mărimea lanțului vulcanic chinez anticipează un impact climatic subestimat în acea perioadă, oferind noi perspective asupra instabilităților climatice ale neoproterozoicului și asupra influenței lor în evoluția vieții anterior exploziei biodiversității cambrianului.
