O gaură neagră supermasivă din galaxia SDSS1335+0728, situată la aproximativ 300 de milioane de ani lumină de Pământ în constelația Fecioarei, a început să manifeste un comportament neobișnuit după o lungă perioadă de inactivitate.
Această gaură neagră, denumită Ansky, a atras atenția comunității științifice prin activitatea sa distinctivă. Fenomenul a fost observat inițial de o echipă condusă de Paula Sánchez Sáez de la Observatorul European Austral (ESO), care a detectat o intensificare bruscă a activității galaxiei.
Observațiile ulterioare, efectuate cu ajutorul mai multor telescoape, inclusiv telescopul spațial Swift al NASA, au confirmat această activitate neobișnuită.
În februarie 2024, cercetătorii conduși de Lorena Hernández-García de la Universitatea din Valparaiso, Chile, au documentat un pattern distinct în comportamentul găurii negre.
Ansky produce erupții de raze X la intervale regulate de 4,5 zile, un fenomen cunoscut sub numele de erupție cvasi-periodică (QPE). Aceste erupții se diferențiază semnificativ de cazurile QPE cunoscute anterior.
Erupțiile produse de Ansky au o durată de zece ori mai mare, o luminozitate de zece ori mai intensă și o energie de o sută de ori mai mare decât cele observate până în prezent.
Fenomenul QPE, identificat pentru prima dată în 2019, este considerat rezultatul interacțiunii dintre un obiect ceresc și discul de acreție care înconjoară gaura neagră.
Cercetătorii, inclusiv doctorandul MIT Joheen Chakraborty, subliniază că aceste observații pun sub semnul întrebării modelele existente privind erupțiile cvasi-periodice.
În absența dovezilor care să indice distrugerea unei stele în proximitatea găurii negre, mecanismul exact care produce aceste erupții intense rămâne necunoscut, oferind noi perspective asupra comportamentului găurilor negre supermasive.
