Energia geotermală, provenită din căldura internă a Pământului, reprezintă o sursă potențială pentru satisfacerea nevoilor energetice globale.
Această formă de energie își are originea în două procese fundamentale: dezintegrarea elementelor radioactive și căldura reziduală rămasă din perioada formării planetei.
Nucleul terestru, compus predominant din fier și nichel, menține temperaturi ce depășesc 9.000°C, considerabil mai ridicate decât cele întâlnite în magma vulcanică.
Această căldură se propagă prin straturile geologice până la crusta terestră, putând fi utilizată pentru generarea de electricitate și încălzirea clădirilor. Exploatarea energiei geotermale la scară largă necesită însă depășirea unor obstacole tehnologice semnificative.
Principala provocare constă în dezvoltarea tehnologiilor de foraj capabile să pătrundă la adâncimi considerabile prin crusta terestră, care are o grosime medie între 30 și 50 de kilometri și este formată din roci dense, greu penetrabile.
Încercările anterioare de foraj superadânc au întâmpinat limitări serioase. Proiectul de foraj Kola, inițiat de cercetători ruși în 1970, a atins o adâncime de 12.200 metri înainte de a fi abandonat din cauza temperaturilor extreme de 170°C care au compromis echipamentele.
Progresele tehnologice recente oferă noi perspective pentru exploatarea energiei geotermale. O inovație semnificativă o reprezintă utilizarea girotronilor, dispozitive care generează unde milimetrice pentru fragmentarea rocilor.
Compania Quaise Energy, înființată de cercetători MIT, a dezvoltat o metodă care combină girotronii cu tehnicile tradiționale de foraj, utilizând argon pentru răcire și purificare.
Testele preliminare ale tehnologiei Quaise Energy au demonstrat capacitatea de a penetra straturi de rocă, sugerând posibilitatea extinderii acestei metode pentru foraje până la douăzeci de kilometri adâncime, unde temperaturile ating aproximativ 480°C, suficient pentru producerea eficientă de energie geotermală.
Energia geotermală prezintă avantaje substanțiale față de alte surse de energie. Fiind independentă de condițiile meteorologice și nepoluantă, aceasta ar putea asigura o producție continuă de electricitate și căldură, fără emisii de gaze cu efect de seră.
Implementarea cu succes a acestor tehnologii de foraj ar putea transforma fundamental sistemul global de producție energetică, oferind o alternativă durabilă la combustibilii fosili.
