De -a lungul litoralului francez metropolitan, de la Canalul Mânecii până la Marea Mediterană, cercetătorii au descoperit zeci de „contaminanți chimici de interes”, rezultat al unui proiect științific de anvergură desfășurat pe parcursul mai multor ani.
Această evaluare detaliată și inedită subliniază urgența de a monitoriza aceste substanțe în mediul marin, un pas esențial pentru a proteja ecosistemele.
Studiul amplu, cunoscut sub numele de proiectul Emergent’Sea, a fost comandat de Oficiul Francez pentru Biodiversitate (OFB) și realizat de o echipă de oameni de știință de la Centrul Național de Cercetări Științifice (CNRS), Institutul Francez de Cercetare pentru Exploatarea Mării (Ifremer) și Universitatea din Bordeaux.
Obiectivul central a fost identificarea contaminanților chimici în prelevările efectuate pe întregul litoral al Franței continentale, cu un accent pe zonele maritime influențate de activități urbane, industriale, agricole sau portuare.
Raportul final al proiectului a fost publicat pe platforma Archimer în aprilie 2025. Pentru a obține date precise, cercetătorii au folosit o abordare dublă.
Ei au plasat direct în apă eșantioane pasive, dispozitive non-biologice capabile să capteze contaminații pe o perioadă îndelungată, monitorizând 26 de puncte. Această metodă modernă a fost completată de o abordare mai tradițională, prelevarea de probe din moluște, în 34 de puncte diferite.
Echipa științifică a căutat nu mai puțin de 102 substanțe organice și 21 de compuși metalici, asigurând, după cum se arată în raport, „o achiziție, pe întregul litoral francez, de date cât mai omogene posibil: perioadă de achiziție, eșantionare, analize, prelucrare a datelor”.
În urma analizelor, aproximativ 77% dintre substanțele vizate au fost identificate în probele de apă. Printre acestea se numără în special erbicide precum atrazina și metolaclorul, alături de reziduuri farmaceutice, cum ar fi paracetamolul.
În cazul moluștelor, cea mai mare parte a contaminării provine tot de la erbicide, dar și de la biocidele antivegetative, vopsele folosite pentru a preveni acumularea organismelor marine pe carenele vaselor.
Un aspect deosebit de îngrijorător relevat de studiu a fost prezența semnificativă a contaminanților chimici, inclusiv pesticide și medicamente, în locuri relativ îndepărtate de sursele de poluare și, în principiu, considerate până acum neafectate.
Un exemplu concret citat de autori este insula Ouessant, situată în largul coastei Bretaniei.
Specialiștii consideră că aceste substanțe reprezintă „contaminanți chimici de interes” și propun includerea lor în sistemul național de monitorizare a calității apei, în conformitate cu Directiva-Cadru pe Apă (DCA).
O propunere de a le desemna drept Poluanți Specifici ai Stării Ecologice (PSSE) este în prezent în evaluare. Obiectivul acestei inițiative este de a îmbunătăți evaluarea stării ecologice a apelor costiere prin identificarea celor mai relevante componente de monitorizat la nivelul litoralului.
Este important de menționat că această demers nu vizează supravegherea sanitară, care rămâne în sarcina Agențiilor Regionale de Sănătate (ARS).
Proiectul a demonstrat, de asemenea, că asocierea eșantioanelor pasive cu monitorizarea tradițională a moluștelor optimizează semnificativ supravegherea contaminanților chimici de interes.
Totuși, studiul a scos la iveală și deficiențe în ceea ce privește existența unor praguri ecotoxicologice eficiente, necesare pentru a evalua riscurile la adresa ecosistemelor marine. Astfel de praguri sunt în curs de stabilire, în funcție de substanțele care vor fi selectate ca PSSE.
Până atunci, evaluarea riscurilor pentru ecosistemele marine rămâne o provocare complexă.
