Un caz medical rar a fost raportat în Brazilia, unde un copil de sex masculin s-a născut cu un apendice caudal de 12 centimetri, identificat drept o coadă umană veritabilă.
Acest eveniment se numără printre puținele cazuri documentate în literatura medicală de specialitate, fiind înregistrate aproximativ patruzeci de situații similare la nivel global.
În timpul dezvoltării embrionare umane, specific între a patra și a șasea săptămână de gestație, se formează tranzitoriu o structură asemănătoare unei cozi, considerată un vestigiu al evoluției.
În mod normal, această structură este resorbită de organism sub acțiunea celulelor albe din sânge înainte de finalul primului trimestru de sarcină. Eșecul acestui proces natural de resorbție poate duce, în situații excepționale, la persistența cozii embrionare până la naștere.
Copilul din Brazilia, născut prematur dar în stare generală bună de sănătate, prezenta la naștere un apendice fibroelastic de circa 12 centimetri, atașat în regiunea lombosacrală. Examinările au indicat că structura era compusă din țesuturi moi și un cordon fibros, fără a conține elemente osoase.
Extensiile caudale observate la naștere la oameni sunt clasificate în două categorii principale.
Pseudo-cozile, mai frecvente, sunt alcătuite predominant din țesut adipos, cartilaginos sau osos și rezultă din anomalii de dezvoltare, cum ar fi tumori benigne sau malformații congenitale, neavând o legătură directă cu coada embrionară.
Cozile umane adevărate, extrem de rare, reprezintă persistența directă a structurii embrionare primitive și conțin țesut muscular, conjunctiv și, uneori, nervos.
Unele cazuri documentate menționează chiar capacitatea acestor cozi de a efectua mișcări spontane datorită prezenței fibrelor musculare funcționale. Apendicele nou-născutului din Brazilia a fost clasificat drept o coadă umană adevărată, nefiind asociată cu alte anomalii.
Înainte de intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea apendicelui, echipa medicală a efectuat investigații amănunțite, inclusiv ecografii, pentru a exclude prezența unor malformații asociate, precum disrafismul spinal, un defect de închidere a tubului neural ce poate cauza probleme neurologice.
Nu au fost detectate semne de spina bifida, măduvă fixată sau alte anomalii ale sistemului nervos central la copilul respectiv. Procedura chirurgicală de excizie a apendicelui s-a desfășurat fără complicații, iar dezvoltarea ulterioară a copilului a fost normală.
Cauzele exacte ale persistenței cozii embrionare rămân necunoscute.
În cazul studiat, au fost menționați anumiți factori din istoricul medical al mamei, precum fumatul (aproximativ 10 țigări pe zi pe durata sarcinii) și administrarea unui tratament antibiotic (o cefalosporină de primă generație) pentru o infecție urinară.
Deși nu se poate stabili o relație cauzală directă pe baza acestor informații, ele ar putea contribui la cercetările viitoare privind influența factorilor de mediu intrauterin asupra acestor tipuri rare de anomalii de dezvoltare.
