O specie care, odinioară, a pendulat la marginea dispariției în măreții munți ai Europei, capra neagră alpină – *Capra ibex* – a fost readusă spectaculos de la marginea extincției. Astăzi, populația sa este suficient de robustă încât să nu mai fie considerată o specie amenințată.
Însă, un nou pericol, mult mai insidios, amenință acum existența acestor animale emblematice: schimbările climatice, care aduc cu ele o creștere constantă a temperaturilor.
Capra neagră alpină este un mamifer impozant din familia bovinelor, parte a subfamiliei caprinelor, perfect adaptat la viața în altitudini. Numele său vorbește de la sine, descriind habitatul său natural: arcul alpin.
După ce în secolul al XIX-lea aproape că a dispărut complet din cauza vânătorii excesive și a pierderii habitatului, eforturile susținute de conservare și programele de reintroducere au fost încununate de succes.
Astăzi, doar în Alpii francezi, se estimează că trăiesc aproximativ 10.500 de exemplare, răspândite pe o suprafață de peste 2.500 de kilometri. Parcul Național Vanoise se mândrește chiar cu cea mai numeroasă populație de capre negre alpine, găzduind aproape 3.000 de indivizi.
Este o poveste de succes în conservare, amenințată însă acum de o realitate climatică în rapidă schimbare. Deși la prima vedere această populație pare înfloritoare, vulnerabilitatea animalului alpin crește pe măsură ce temperaturile medii continuă să urce.
O echipă de cercetători de la Universitatea din Ferrara, Italia, a făcut o descoperire îngrijorătoare, ilustrând o adaptare comportamentală cu consecințe potențial grave.
Monitorizând comportamentul a aproximativ cincizeci de capre negre alpine, cu ajutorul unor senzori speciali plasați pe coliere, în două parcuri naționale de la granița dintre Elveția și Italia, oamenii de știință au constatat o modificare semnificativă.
Pentru a se feri de căldura intensă din timpul zilei, aceste animale par să devină din ce în ce mai active pe timpul nopții, căutând răcoarea aerului montan. Această adaptare, aparent ingenioasă pentru a face față căldurii, vine însă cu un preț ridicat.
Noaptea, capra neagră alpină devine o pradă mult mai ușoară pentru lupi, prădători care sunt prezenți în mod natural și relativ numeroși în zonele de habitat ale caprinelor.
Specialiștii avertizează că această schimbare comportamentală a caprelor negre ar putea, la rândul ei, să provoace o modificare în strategiile de vânătoare ale canidelor, determinându-le să-și ajusteze zonele de patrulare și metodele de atac.
Astfel, lupta caprei negre alpine pentru a se feri de căldură, devenind nocturnă – indiferent dacă lupii sunt prezenți deja în acele zone sau ar putea să își extindă aria de acțiune – creează un impact dublu asupra șanselor sale de supraviețuire.
Pe lângă o rată crescută de prădare, activitatea preponderent nocturnă ar putea împiedica animalele să-și satisfacă în mod eficient nevoile alimentare, esențiale pentru sănătatea și rezistența lor în mediul aspru montan.
Paradoxul este evident: o specie salvată de la extincție printr-o serie de eforturi umane, se confruntă acum cu o amenințare subtilă, dar profundă, generată tot de impactul uman asupra climei.
