Îmbătrânirea creierului uman este un proces complex, influențat de factori genetici, hormonali și de mediu. Studiile indică diferențe între sexe, sugerând că femeile ar putea beneficia de o rezistență cerebrală mai mare.
Un studiu recent evidențiază rolul reactivării unor gene de pe cromozomul X, care ar putea oferi creierului feminin un avantaj biologic. Cromozomii sexuali joacă un rol important în acest proces. Bărbații au o pereche XY, în timp ce femeile au o pereche XX.
La femei, unul dintre cromozomii X este inactivat în mod normal în fiecare celulă, pentru a evita o doză dublă de anumite gene. Inactivarea nu este completă, unele gene rămânând active sau reactivându-se în timp.
Un studiu publicat în Science Progress sugerează că reactivarea unor gene de pe cromozomul X ar putea influența modul în care îmbătrânește creierul feminin.
Analizele efectuate pe modele murine au arătat că, la șoarecii femele în vârstă, aproximativ 22 de gene de pe cromozomul X, considerate anterior silențioase, au fost reactivate, în special în hipocamp, o zonă esențială pentru memorie și învățare.
Dintre genele reactivate, PLP1 a atras atenția cercetătorilor. Aceasta este implicată în producerea mielinei, o substanță care protejează neuronii și facilitează transmiterea rapidă a semnalelor cerebrale.
Mielina este fundamentală pentru funcționarea corectă a creierului, iar degradarea sa odată cu vârsta este asociată cu declinul cognitiv.
Studiul a demonstrat că șoarecii femele prezentau o activare crescută a genei PLP1 în hipocamp comparativ cu masculii, sugerând o capacitate mai bună de a menține sănătatea neuronală.
Atunci când gena a fost stimulată artificial la șoarecii masculi în vârstă, performanțele cognitive în testele de memorie și învățare s-au îmbunătățit. Acest rezultat indică faptul că reactivarea naturală a PLP1 la femei ar putea fi un mecanism de protecție împotriva îmbătrânirii cerebrale.
Pentru a determina dacă acest fenomen se aplică și la oameni, oamenii de știință au analizat date umane și au observat o activare crescută a genei PLP1 la femeile în vârstă, comparativ cu bărbații, întărind ideea că acest mecanism ar putea fi general valabil.
Această descoperire ar putea explica parțial de ce femeile prezintă o rezistență cognitivă mai mare odată cu vârsta, în ciuda unei incidențe mai mari a bolii Alzheimer.
Deși femeile sunt mai afectate de această boală, ele tind să supraviețuiască mai mult și să mențină o funcție cognitivă mai bună decât bărbații afectați. Un alt factor potențial implicat este reprezentat de hormoni.
Menopauza determină o scădere semnificativă a nivelului de estrogen, hormoni importanți pentru metabolismul cerebral și protecția neuronilor. Unii cercetători sugerează că scăderea nivelului de estrogen obligă creierul să utilizeze rezervele de energie, accelerând degradarea mielinei.
În acest context, reactivarea genei PLP1 ar putea reprezenta o formă de adaptare a creierului feminin la această tranziție hormonală, compensând pierderile suferite prin producerea unei cantități mai mari de mielină. Acest studiu deschide perspective pentru aplicații medicale viitoare.
Dacă activarea genei PLP1 îmbunătățește funcția cognitivă la șoareci, ar putea fi posibilă dezvoltarea unor tratamente care să stimuleze acest mecanism la om, în special la bărbați sau la persoanele cu risc de boli neurodegenerative.
Cercetările viitoare vor explora dacă și cromozomul Y, deși conține mai puține gene decât cromozomul X, ar putea influența îmbătrânirea cerebrală masculină.
