Institutul de Neuroștiință Ernst Strüngmann, în colaborare cu alți cercetători, a realizat un studiu care analizează efectele respirației circulare asupra stărilor de conștiință și a sănătății mintale.
Cercetarea demonstrează că această tehnică de respirație poate induce stări mentale similare celor produse de substanțele psihedelice și poate avea efecte benefice asupra depresiei și stresului post-traumatic.
Respirația circulară reprezintă o tehnică caracterizată prin menținerea unui flux continuu de aer, fără pauze între inspirație și expirație.
Această metodă, prezentă în practici precum Pranayama Yoga și respirația holotropă, are ca scop facilitarea unei respirații profunde și regulate, promovând relaxarea și eliberarea tensiunilor fizice și emoționale.
Studiul, publicat în revista Communications Psychology, a implicat 61 de participanți cu experiență în practica respirației circulare.
Cercetătorii au măsurat modificările nivelurilor de dioxid de carbon din organism și au evaluat parametrii psihologici și fiziologici pentru a determina relația dintre respirație și stările modificate ale conștiinței.
Rezultatele au evidențiat o reducere semnificativă a saturației de dioxid de carbon la participanții care au practicat respirația circulară, cu o scădere de 16,6 mmHg comparativ cu grupul de control.
Această modificare a fost asociată cu apariția unor stări de conștiință alterată, participanții raportând experiențe de transcendență și conexiune profundă cu sine și cu mediul înconjurător. Studiul a relevat și beneficii semnificative pentru sănătatea mintală.
Participanții au prezentat o diminuare a simptomelor depresive și o îmbunătățire a stării de bine psihologic, efecte care s-au menținut timp de o săptămână după sesiunea de respirație. S
-au observat modificări ale biomarkerilor fiziologici, inclusiv o scădere a nivelului alfa-amilazei salivare, indicator al stresului, și variații ale interleukininei-1 beta, marker al inflamației.
Respirația circulară se evidențiază ca o alternativă non-farmacologică la terapiile psihedelice, prezentând avantaje precum accesibilitatea, costul redus și posibilitatea practicării în context comunitar.
Cu toate acestea, cercetătorii subliniază necesitatea unor studii suplimentare pentru validarea beneficiilor pe termen lung și înțelegerea aprofundată a mecanismelor fiziologice și psihologice implicate în această practică.
