Opt miliarde de oameni, în fiecare zi, își împart aceleași 24 de ore. Dar cum arată, de fapt, această zi, dacă am comprima-o într-un singur portret global? Răspunsul, venit de la o echipă de cercetători de la Universitatea McGill, vine să răstoarne percepțiile comune.
Analiza, publicată în 2023 în Proceedings of the National Academy of Sciences și bazată pe date din 145 de țări, dezvăluie că principala ocupație a umanității nu este munca, ci odihna. În medie, un om petrece 9,1 ore pe zi dormind sau odihnindu-se.
Suma sună mare – include și pruncii, și bătrânii – dar odată treaz, agenda se schimbă radical. Timpul liber și interacțiunile sociale urmează cu 4,6 ore pe zi. Aici intră totul, de la stat în fața televizorului până la întâlnirile cu prietenii sau simplele momente în care nu se face nimic.
Masa și pregătirea ei ocupă 2,5 ore, iar igiena personală – spălat, îmbrăcat, îngrijit – se întinde pe 1,1 ore. Întreținerea locuinței înseamnă 0,8 ore, iar educația – despre care se crede că domină tinerețea – ajunge la doar 1,1 ore pe zi, pentru întreaga populație globală.
Iar marele paradox al lumii moderne: munca, percepută ca pilon central al zilei, reprezintă doar 2,6 ore în această medie generală. Cifra este atât de mică deoarece în calcul intră toți cei care nu muncesc – copii, pensionari, șomeri, persoane care se ocupă de casă –, diluând media.
Și mai izbitor este timpul alocat activităților care construiesc literalmente lumea din jur: construcții, fabricație de bunuri, extracția de resurse. Acestea consumă doar 0,8 ore pe zi, adică exact 3% din timpul colectiv al planetei.
Cu alte cuvinte, întreaga infrastructură umană – case, drumuri, telefoane – se ridică dintr-o fărâmă de viață comună.
Cum diferă timpul între regiuni?
Spatele acestor medii globale ascunde însă prăpastii uriașe între regiuni. În țările bogate, oamenii câștigă în plus aproximativ 1,5 ore pe zi pentru timp liber, mese și activități fizice, față de cei din statele sărace.
În schimb, în regiunile defavorizate, agricultura și recoltarea alimentelor domină programul. În timp ce un locuitor al unei țări dezvoltate petrece în medie doar 5 minute pe zi producându-și hrana, în cele mai sărace colțuri ale lumii aceeași activitate depășește o oră zilnică.
Și totuși, unele rutine sfidează granițele. Mâncatul, deplasările, igiena și spălatul ocupă intervale remarcabil de asemănătoare oriunde pe glob.
Timpul, singura resursă pe care nu o putem fabrica
Această radiografie face parte din Human Chronome Project, prima inițiativă majoră care își propune să cartografieze global modul în care specia noastră își cheltuiește resursa supremă: timpul.
În spatele cifrelor se ascunde o întrebare pe care cercetătorii o lansează aproape ca pe un avertisment: oare îl folosim cum trebuie?
În fața provocărilor secolului – schimbări climatice, automatizare, inteligență artificială – acest instantaneu al unei zile medii ar putea deveni unealta care să ne ajute să decidem nu doar cum trăim, ci cum am vrea să trăim.
Timpul, până la urmă, este singura resursă pe care nimeni nu o poate fabrica. Rămâne doar să alegem cum îl cheltuim.
