Trezirea dimineții, un moment crucial pentru starea noastră fizică și psihică, poate fi o experiență plăcută sau o corvoadă, în funcție de cum ne desprindem din brațele lui Morfeu.
O trezire naturală ne permite să începem ziua cu dreptul, pe când alarma ne poate lăsa o senzație de oboseală și iritare. Neurologul Beth Malow, specialistă în somn la Universitatea Vanderbilt, explică mecanismele din spatele acestui fenomen.
Somnul nostru nocturn este structurat în cicluri de aproximativ 90 de minute, fiecare compus din trei faze distincte: somnul ușor, somnul profund și somnul paradoxal, faza în care visăm.
Aceste cicluri se repetă de patru până la șase ori pe noapte, iar parcurgerea lor completă este esențială pentru o odihnă eficientă și o trezire în formă maximă.
Mai mult decât atât, respectarea acestor cicluri este crucială pentru sănătatea creierului, somnul profund și cel paradoxal jucând un rol vital în procesele de învățare și memorare. Ideal ar fi să ne trezim natural, la finalul unui ciclu de somn.
Deși alarma este adesea o necesitate, putem antrena creierul să se trezească la o oră fixă, apelând la ceasul nostru intern, cel care reglează ritmul circadian.
Secretul constă în respectarea unui program regulat de somn, cu o durată optimă de nouă până la zece ore pentru adolescenți și șapte până la nouă ore pentru adulți. Disciplina este cheia: evitarea orelor târzii și menținerea unui orar constant de culcare ne eliberează de dependența de alarmă.
Anumite obiceiuri pot facilita adormirea, cum ar fi practicarea sportului și limitarea consumului de cofeină, stimulând astfel secreția de melatonină, hormonul responsabil cu inducerea somnului.
În plus, expunerea la lumina naturală, în special dimineața, ajută la sincronizarea ritmului circadian cu mediul înconjurător, contribuind la un somn mai odihnitor. Un gest simplu, precum deschiderea draperiilor sau a jaluzelelor, poate face diferența.
