Cercetătorii au identificat o posibilă legătură între prezența toxinei colibactină, produsă de anumite tulpini de bacteria Escherichia coli, și creșterea incidenței cancerului colorectal la adulții tineri.
Această descoperire oferă o explicație potențială pentru tendința îngrijorătoare observată în ultimii ani.
Un studiu recent publicat în Nature, care a analizat ADN-ul a 981 de tumori colorectale provenite de la pacienți din 11 țări, a evidențiat o corelație semnificativă între modificările genetice specifice și prezența colibactinei.
Cercetarea a demonstrat că semnătura genetică a colibactinei este de 3,3 ori mai frecventă la pacienții sub 40 de ani comparativ cu cei peste 70 de ani. Colibactina este produsă de tulpinile de E. coli care posedă gena PKS și are capacitatea de a modifica structura ADN-ului uman.
Expunerea la această toxină poate începe din perioada copilăriei, provocând în timp mutații în celulele intestinale. Acest proces poate evolua fără simptome vizibile timp îndelungat, crescând riscul dezvoltării cancerului colorectal la vârste mai tinere.
Factorii de mediu, inclusiv dieta modernă bogată în grăsimi și zaharuri, ar putea favoriza proliferarea tulpinilor bacteriene producătoare de colibactină. Această descoperire deschide noi perspective pentru prevenția și detectarea timpurie a cancerului colorectal la persoanele tinere.
Potențialele strategii de prevenție includ dezvoltarea unor teste de diagnostic pentru identificarea toxinei în scaun sau intestin, utilizarea probioticelor specifice pentru modificarea microbiotei intestinale și elaborarea unor tratamente care să inhibe acțiunea colibactinei.
De asemenea, ar putea fi necesară reconsiderarea vârstei de început a screeningului pentru cancerul colorectal, care în prezent este stabilită la 50 de ani.
Această nouă înțelegere a rolului microbiotei intestinale în dezvoltarea cancerului colorectal timpuriu reprezintă un progres semnificativ în cercetarea oncologică.
Identificarea colibactinei ca factor de risc potențial oferă perspective promițătoare pentru dezvoltarea unor strategii mai eficiente de prevenție și tratament, care ar putea contribui la reducerea incidenței acestei afecțiuni în rândul populației tinere.
