De multă vreme, câinii ne intrigă prin inteligență și loialitate.
O echipă condusă de Claudia Fugazza, la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, adaugă acum o piesă neașteptată în puzzle-ul minții canine: unii câini nu doar că rețin numele jucăriilor preferate, ci pot extinde aceste „etichete” la obiecte cu totul noi, ghidându-se după funcția lor, fără niciun antrenament formal.
Constatarea pune sub semnul întrebării felul în care înțelegem inteligența câinilor și deschide perspective noi asupra modului în care animalele își construiesc imaginea lumii.
Cercetătorii au observat că o parte dintre câini pot conceptualiza funcția obiectelor, așa cum un copil înțelege că „cana” poate însemna pahar, halbă sau ceașcă.
În testele derulate, câinii și-au clasificat jucăriile după utilitate — pentru tras sau pentru aport — chiar și atunci când acestea arătau cu totul diferit. Această aptitudine, numită „extensie a etichetei”, fusese documentată mai ales la animale supuse unui antrenament intens.
De data aceasta apare spontan, din joaca de zi cu zi cu proprietarii. Dincolo de memorare, cercetătorii văd aici un semn de raționament abstract. Câinii nu se opresc la asocierea simplă dintre un cuvânt și un obiect; par să înțeleagă funcția pe care acel obiect o îndeplinește într-un anumit context.
În unele cazuri, această capacitate apropie cogniția canină de cea a copiilor mici, capabili să grupeze obiectele după întrebuințare, nu doar după înfățișare. Felul în care câinii percep mediul înconjurător joacă un rol esențial în aceste performanțe.
Echipa Claudiei Fugazza a observat că acuitatea vizuală este un factor cheie: câinii cu vedere mai clară și cu cap mai scurt manifestă mai puține biasuri spațiale, adică își concentrează atenția pe obiect, nu pe locul în care se află.
Această constatare sugerează că inteligența canină depinde și de modul în care creierul procesează informațiile senzoriale, nu doar de memorie sau de antrenament. Chiar dacă vederea ghidează adesea căutarea jucăriilor, mirosul rămâne indispensabil, mai ales în condiții de lumină slabă.
Câinii par să memoreze atât aspectul, cât și mirosul unui obiect, formând ceea ce cercetătorii numesc o „imagine mentală pe mai multe niveluri”.
Combinarea acestor indicii îi ajută să recunoască obiecte pe care nu le-au mai întâlnit și să aplice etichetele în situații noi, semn al unei flexibilități cognitive remarcabile. Cățelușa Gaia pozează lângă o grămadă de jucării.
Credit: Claudia Fugazza/CC BY-SA Cea mai surprinzătoare parte a acestor rezultate este că nu impun niciun antrenament formal. Într
-un experiment derulat în 2022, șapte câini „dotați pentru învățarea cuvintelor” (GWL) au fost lăsați să se joace cu jucării noi timp de o săptămână, interacționând natural cu stăpânii lor.
Fără repetiții programate ale numelor, câinii au învățat să distingă jucăriile după funcție — pentru tras sau pentru aport — chiar și când obiectele erau complet noi. Statistic, alegerile corecte au depășit net ceea ce ar fi permis întâmplarea.
Cu alte cuvinte, învățarea poate apărea la câini în mod firesc și intuitiv, prin experiență și interacțiune socială, fără instrucțiuni rigide.
Aceste constatări arată că patrupezii nu reacționează pur și simplu la comenzi, ci își construiesc o reprezentare mentală sofisticată a obiectelor și a întrebuințărilor lor — o imagine mai complexă decât lasă să se vadă testele clasice de memorare.
Capacitatea de a generaliza funcția de la un obiect la altul sugerează o formă de abstracție cognitivă posibil mai dezvoltată decât se presupunea. Cercetările deschid direcții noi în înțelegerea cogniției animale și a felului în care câinii percep și folosesc informația din jur.
Cunoașterea acestor mecanisme poate îmbunătăți nu doar modul în care ne raportăm la animalele de companie, ci și aplicațiile practice — de la educație canină, la asistență pentru persoane sau intervenții de salvare.
Mai larg, studiul reamintește că inteligența nu aparține doar oamenilor și că, uneori, companionii noștri cu patru labe ne pot surprinde prin finețea cu care înțeleg lumea.
