Cum îi afectează eco-anxietatea pe milioane de francezi?

Curiozitate.ro

Cum îi afectează eco-anxietatea pe milioane de francezi?

Un studiu recent realizat de Agenția de Gestionare a Mediului și Energiei (ADEME) din Franța relevă că aproximativ 4,2 milioane de cetățeni francezi sunt afectați semnificativ de eco-anxietate, un fenomen psihologic care se manifestă prin îngrijorare intensă față de problemele de mediu și schimbările climatice.

Eco -anxietatea, concept introdus la sfârșitul anilor 1990, se caracterizează prin teama anticipativă față de potențiale catastrofe ecologice și prin stres mental persistent legat de degradarea mediului înconjurător.

Această stare se manifestă prin diverse simptome, incluzând anxietate generalizată, tulburări alimentare și de somn, depresie și dificultăți în relațiile sociale.

Studiul Observatorului Eco-Anxietate, desfășurat în perioada august-septembrie 2024 pe un eșantion de 998 de francezi cu vârste între 15 și 64 de ani, oferă o imagine detaliată asupra amplitudinii fenomenului.

Rezultatele indică că 75% din populația franceză prezintă nivel redus sau inexistent de eco-anxietate, 15% manifestă un nivel moderat, iar aproximativ 10% suferă de eco-anxietate severă.

Un aspect îngrijorător este că aproximativ 420.000 de persoane, reprezentând 1% din populația franceză, prezintă risc de dezvoltare a unor tulburări anxioase sau depresive ca reacție la preocupările de mediu.

Fenomenul afectează preponderent persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani, femeile, absolvenții de studii superioare și locuitorii din mediul urban. Deși eco-anxietatea nu este clasificată ca boală, poate genera efecte negative semnificative asupra sănătății mentale.

Experții subliniază importanța dezvoltării unor strategii de gestionare a eco-anxietății la nivel individual, colectiv și societal, cu scopul de a transforma această stare anxioasă într-o atitudine constructivă orientată spre acțiune ecologică.

Persoanele afectate de eco-anxietate sunt adesea caracterizate ca fiind „eco-clarvăzătoare”, demonstrând o conștientizare accentuată atât a riscurilor viitoare, cât și a necesității implementării măsurilor de reziliență în fața crizelor ecologice.