Fiecare zi, fără să realizăm pe deplin, corpul nostru absoarbe o cantitate de microplastice echivalentă cu greutatea unui card de credit.
Aceste particule invizibile, departe de a fi simple pasagere, pătrund adânc în sistemul nostru, alterând fundamental ecosistemul bacterian al intestinului, un domeniu ale cărui repercusiuni complete abia acum încep să fie deslușite de știință.
O cercetare recentă, desfășurată în Austria și prezentată luna aceasta, aduce în prim-plan o descoperire tulburătoare: pentru prima dată, s-a observat cum aceste minuscule fragmente de plastic „reprogramează” literalmente flora noastră intestinală.
Fenomenul microplasticelor a atins proporții alarmante. Aceste fragmente de plastic, mai mici de cinci milimetri, au colonizat fiecare colț al planetei noastre, de la vârfurile înzăpezite ale Everestului până în adâncurile misterioase ale Groapei Marianelor.
Însă prezența lor cea mai perturbatoare ar putea fi chiar în interiorul nostru: aceste particule au fost detectate în sânge, în inimă și, așa cum confirmă noua investigație, în sistemul nostru digestiv, unde exercită o influență până acum nebănuită. Cifrele sunt amețitoare.
Anual, un om absoarbe, în medie, între 78.000 și 211.000 de particule de microplastice, ajunse în corp prin apa pe care o bea, alimentele pe care le consumă și aerul pe care îl respiră.
Această contaminare masivă nu mai este o ipoteză, ci o realitate documentată, care ridică o întrebare crucială: ce impact au, de fapt, acești intruși microscopici asupra sănătății noastre?
Pentru a răspunde acestei întrebări, cercetătorii de la Centrul de Cercetare a Biomarkerilor în Medicină din Graz, Austria, au realizat o investigație inedită.
Abordarea lor a constat în reproducerea mediului intestinal uman în laborator și observarea în timp real a reacțiilor microbiomului în fața diferitelor tipuri de plastic.
Echipa a cultivat bacterii intestinale prelevate de la cinci voluntari sănătoși, apoi le-a expus la cinci dintre cele mai răspândite tipuri de microplastice: polistiren, polipropilenă, polietilenă, poli(metacrilat de metil) și polietilenă tereftalat.
Dozele testate au variat de la niveluri estimate de expunere zilnică până la concentrații mai ridicate, permițând identificarea unor efecte dependente de doză. Rezultatele sunt pe cât de fascinante, pe atât de îngrijorătoare. Contrar așteptărilor, numărul total de bacterii rămâne relativ stabil.
Ceea ce se modifică este însă natura profundă a ecosistemului intestinal. Toate culturile expuse la microplastice au prezentat o acidificare accentuată, un semn clar al unei modificări profunde a metabolismului bacterian.
Mai tulburător este faptul că, în funcție de tipul de plastic introdus, compoziția microbiomului se reorganizează. Unele familii bacteriene prosperă, în timp ce altele regresează.
Printre grupurile cele mai afectate se numără Lachnospiraceae, Oscillospiraceae, Enterobacteriaceae și Ruminococcaceae, familii care joacă un rol fundamental în digestie și în menținerea sănătății intestinale.
Această reconfigurare bacteriană este însoțită de o modificare a substanțelor chimice produse de aceste microorganisme. Nivelurile de acid valeric, acid 5-aminopentanoic, lizină sau acid lactic variază în funcție de tipul de microplastic prezent, creând un nou peisaj metabolic intestinal.
Ceea ce îi alarmează în mod deosebit pe oamenii de știință este asemănarea dintre aceste perturbări și cele observate la pacienții cu patologii grave. Modificările induse de microplastice amintesc, în fapt, de „semnăturile” microbiene caracteristice depresiei și cancerului colorectal.
Christian Pacher-Deutsch, autorul principal al studiului, avansează mai multe ipoteze pentru a explica aceste tulburări. Microplasticele ar putea crea micro-medii fizice sau chimice favorabile anumitor bacterii în detrimentul altora.
Biofilmele se pot forma pe suprafața lor, oferind noi nișe ecologice pe care unii microbi le colonizează preferențial.
De asemenea, substanțele chimice conținute în plastice ar putea interfera direct cu procesele metabolice bacteriene, provocând o reacție în lanț care dezechilibrează întregul sistem.
Această cercetare reprezintă prima observație directă a interacțiunii dintre microplastice și microbiomul intestinal uman.
Chiar dacă mecanismele precise necesită încă elucidare, implicațiile sunt deja clare: mediul nostru saturat de plastic ar putea avea repercusiuni profunde și durabile asupra sănătății noastre, prin căi pe care abia acum începem să le întrezărim.
În fața acestei realități, întrebarea nu mai este dacă microplasticele ne afectează, ci în ce măsură și cum putem limita expunerea noastră la acești invadatori microscopici care redesenează în tăcere harta ecosistemului nostru interior.
