Săpăturile arheologice din Herculanum au scos la iveală o descoperire remarcabilă legată de erupția Vezuviului din anul 79 d.Hr.
În cadrul cercetărilor efectuate în 2020, oamenii de știință au identificat în interiorul unui craniu uman resturi de țesut cerebral transformate în sticlă, un fenomen nemaîntâlnit până acum în studiul țesuturilor umane.
Herculanum, așezat la aproximativ șaptesprezece kilometri de Pompei, a avut parte de un destin tragic în timpul erupției vulcanice.
În timp ce Pompeiul a fost acoperit de straturi de cenușă, Herculanum a fost lovit de fluxuri piroclastice – nori de gaze și cenușă la temperaturi extreme – care au devastat orașul instantaneu. Procesul de vitrificare a țesutului cerebral s-a produs în condiții termice extreme.
Cercetătorii au stabilit că temperatura la care a fost expus creierul victimei a depășit 510 grade Celsius, fiind mai mare decât temperatura generală a erupției, care a atins 465 grade Celsius.
Expunerea scurtă, dar intensă, la această căldură extremă, urmată de o răcire rapidă, a determinat transformarea țesutului cerebral într-o materie vitroasă, asemănătoare obsidianului. Contextul descoperirii adaugă dimensiuni suplimentare acestui caz științific deosebit.
Tânărul a fost găsit în poziție întinsă pe pat, într-o locuință din centrul orașului Herculanum. Poziția sa relaxată sugerează că nu a încercat să se salveze în momentul dezastrului, ceea ce ar putea explica parțial conservarea excepțională a țesutului cerebral în condițiile extreme ale erupției.
Această descoperire oferă informații valoroase despre efectele temperaturilor extreme asupra țesuturilor umane și demonstrează cum evenimente catastrofale pot crea condiții unice pentru conservarea materialului organic.
Cercetarea detaliată a acestui caz a fost documentată în publicația Scientific Reports.
