Ciupercile pot „comunica” între ele, iar vocabularul lor poate cuprinde până la 50 de cuvinte

Ciupercile și alte fungi ar putea comunica electric prin ceea ce poartă numele de rețea de miceliu. Noi descoperiri arata diferențele dintre specii, descrise că având propriile limbaje specifice, fiecare dintre acestea având până la 50 de cuvinte.

Neuronii din creierul uman comunică prin schimburile de impulsuri electrice; cu toate acestea, articolul dinRoyal Science Society Open Science spune că „aproape orice creatură lipsită de sistem nervos produce vârfuri de potențial electric”.

Pentru fungi, aceste pot lua forma unor rețele de vârfuri electrice, cunoscute drept trenuri și pe care oamenii le pot înregistra cu ajutorul unor detectoare din interiorul sau exteriorul celule. Filamentele, cunoscute și că hife, care pot forma o rețea care să se alăture fungilor din subteran pe distanțe mari.

Particularități din lumea fungilor

Profesorul Andrew Adamatzky, autorul studiului a mai afirmat anterior că ciupercile de stridii au vârfuri cu două lungimi – în jur de 2,6 și 14 minute în lungime. Este suficient pentru un limbaj digital. Adamatzky spune în noul său studiu că „acestea sunt indicii ale posibilității ca rețeaua de miceliu să transforme informația prin interacțiunea acestor vârfuri și trenuri într-un fel similar cu neuronii”.

Pentru aceste nou studiu, Adamatzky a testat patru specii de fungi pentru a vedea dacă „vorbesc” în același fel. Însă rezultatele au arătat că pentru o specie intervalele dintre vârfuri erau lungi, pentru alta vocabularul era mai complex, format dintr-o combinație de pulsuri de mică și mare intensitate, indică IFL Science.

În încercarea de a traduce măcar unul dintre aceste limbaje în engleză, Adamatzky a căutat înregistrări ale trenurilor care erau atât de similare unele cu altele, încât să se poată trage concluzia că era vorba de același cuvânt repetat de mai multe ori. Provocarea a fost una pe măsură. Chiar și pentru diferitele limbi ale oamenilor, găsirea aceluiași cuvânt repetat de mai multe ori, poate constitui ceva nu tocmai facil. La ciuperci, încercarea poate să fie cu atât mai dificilă.

Ce limbă vorbesc ciupercile?

Din fericire, lingviștii au dezvoltat mai multe instrumente de analiză a cuvintelor. Aplicând unul dintre ele, Adamatzky a putut identifica anumite trenuri care se repetau de suficient de multe ori și într-un fel similar, pentru a putea fi considerate „cuvinte”. Cercetătorul a mai arătat și distribuția lungimilor acestor vârfuri se potrivește cu lungimea cuvintelor din limbajul uman.

În baza acestei constatări, Adamatzky a descoperit că unele dintre speciile pe care le studiase aveau un vocabular compus din aproximativ 50 de „cuvinte”, chiar dacă cel mai des erau folosite doar 15 sau poate 20. La alte specii studiate – Schizophyllum comune – a descoperit cel mai complex sistem de „propoziții”, dar încă mai este necesară testarea a câteva mii de specii. Astfel că va mai dura până ce Adamatzky va ajunge să le studieze pe cele mai complexe.

Scepticismul înca persistă la nivelul comunității științifice

Dr. Dan Bennet, de la Universitatea Exter din Regatul Unit, rămâne sceptic. „Cu toate că este interesant, alocarea titulaturii de limbaj poate veni dintr-un exces de entuziasm. Este nevoie de mult mai multe cercetări înainte de a găsi acest limbaj pe Google Translate”, spune acesta.

Fie că are dreptate sau nu, Adamatzky pune la treabă aceste descoperiri legate de ciuperci. Universitatea West England, Bristol, construiește o nouă clădire cu detectori de fungi încorporați. Fungi vor răspunde la schimbările din lumină, temperatură sau poluare, iar clădirea va avea capacitatea de a răspunde, să optimizeze interiorul.

„Acționând similar cu un calculator foarte performant, clădirea va controla dispozitivele în funcție de condițiile de mediu”, a precizat Adamatzky. Folosirea sensorilor biologici va salva energia necesară pentru funcționarea altor clădiri.

Articol interesant? Dă-l mai departe!

Lasă un comentariu