Un studiu publicat în revista EclinicalMedicine Review a analizat dieta a aproape 200.000 de participanți din proiectul biobank din Marea Britanie pentru a măsura proporția de alimente ultra-procesate (UPF) consumată.
Rezultatele indică faptul că vegetarienii consumă, în medie, cu 1,3 puncte procentuale mai mult UPF decât cei care consumă carne roșie. Diferența este puțin mai mică pentru vegani, fiind de 1,2 puncte.
Dietele flexitariene, care includ consumul moderat de carne sau pește, par mai echilibrate, având un consum mai redus de alimente ultra-procesate. Aceste constatări subliniază că o dietă bazată pe plante nu este neapărat mai sănătoasă.
Motivul principal al diferenței este disponibilitatea produselor în supermarketuri. Odată cu popularitatea dietelor pe bază de plante, industria alimentară a extins gama de produse alternative la cele de origine animală, cum ar fi burgerii vegetali și alternativele de cârnați.
Aceste alternative, deși etice și convenabile, sunt adesea ultra-procesate. Conform clasificării Nova, alimentele ultraformate sunt industriale și conțin ingrediente modificate sau sintetizate, precum uleiuri rafinate, arome artificiale și conservanți.
Scopul lor este de a oferi un gust puternic și o textură plăcută, cu durată lungă de păstrare, dar în detrimentul valorii nutritive.
O dietă vegetariană care nu este bine planificată poate duce la un consum ridicat de produse procesate, bogate în sare, zaharuri adăugate, grăsimi saturate și diverși aditivi, fenomen întâlnit frecvent în țările industrializate unde gătitul acasă este adesea neglijat.
Consumul de alimente ultraformate nu este însă doar o problemă pentru vegetarieni, ci și pentru consumatorii de carne, deoarece acestea sunt frecvent întâlnite și în preparatele din carne precum mezeluri sau mâncăruri congelate.
Consumul excesiv de UPF a fost asociat cu riscuri mai mari pentru sănătate, inclusiv boli cardiovasculare, diabet de tip 2, diverse tipuri de cancer și obezitate, indiferent de compoziția dietei. Acest studiu accentuează necesitatea de a reconsidera relația noastră cu alimentele.
O dietă vegetariană sau vegană poate fi benefică dacă se bazează pe produse proaspete și puțin procesate. Similar, o dietă omnivoră cu alimente crude de calitate poate fi sănătoasă.
Debatul ar trebui să se concentreze nu pe diferențele dintre vegetarieni și consumatorii de carne, ci pe contrastul dintre cei care gătesc și cei care deschid ambalaje procesate. Adoptarea unei diete bazate pe plante nu ar trebui să însemne înlocuirea unei fripturi cu un produs industrial.
Cheia unei diete sănătoase, indiferent de tipul ei, constă în calitatea alimentelor, gradul lor de procesare și timpul alocat pentru prepararea lor. Acest articol nu substituie sfatul medical profesional; pentru orice întrebări legate de sănătate, consultați un profesionist în sănătate calificat.
